Dragoş Neamu, directorul Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, a declarat, într-un interviu acordat Agenţiei de presă News.ro, că un muzeu inovator - ”muzeu în mişcare” - va fi înfiinţat în anul 2018, iar prima temă abordată va fi comunismul. Instituţia se va ”reseta conceptual” în funcţie de interesul publicului, prezentând, astfel, o serie de teme interesante pentru vizitatori.
Dragoş Neamu a anunţat, marţi, pe pagina sa de Facebook, că va lansa conceptul ”moving museum” (muzeu în mişcare), printr-o expoziţie, odată cu evenimentul Noaptea Muzeelor, care va avea loc pe 20 mai.
Directorul Reţelei Naţionale a Muzeelor din România a spus că ideea de ”moving museum” îi aparţine, dar că iniţiativa de înfiinţare a muzeului a fost a instituţei pe care o conduce. Proiectului i s-sa alăturat şi Nod MakerSpace.
Muzeul, care încă nu are un nume, se va deschide în anul 2018, prima temă prezentată fiind comunismul. El va funcţiona, pentru început, în vechea Fabrică de Bumbac din Bucureşti.
Prezentăm integral interviul acordat de Dragoş Neamu agenţiei de presă News.ro:
Ce înseamnă conceptul de ”moving museum”?
Dragoş Neamu: Este un concept al unor galerii de artă care lucrează în networking şi nu l-am putea folosi în spaţiul extern. În spaţiul românesc da, pentru că nu este utilizat încă. Muzeul respectiv va fi, de fapt, un muzeu căruia, dincolo de ineditul situaţiei, nu o să-i găsiţi replici în Europa sau în lume, este un muzeu care practic se resetează conceptual după o anumită perioadă de timp, exact în momentul în care tema respectivului muzeu îşi consumă interesul public. Adică poate deveni un muzeu al comunismului sau, după patru ani, în situaţia în care publicul nu mai este interesat de un astfel de concept, poate deveni un muzeu al corupţiei sau al protestelor în România de-a lungul timpului, mai ales că este o temă de actualitate, iar din punctul meu de vedere muzeele ar trebui să adapteze permanent la marile teme contemporane care privesc societatea. Medităm la titlul muzeului, cu atât mai mult cu cât numele ”Moving Museum” există deja, undeva în Istanbul.
Cum veţi stabili acest nivel al interesului publicului?
Dragoş Neamu: Nivelul interesului publicului va fi sondat permanent. Este o deprindere pe care o să o avem în vedere, pentru că altfel nu poţi interacţiona cu nevoile şi cu aşteptările consumatorului cultural. În mod normal, un muzeu ar trebui să facă acest lucru permanent şi în situaţiile în care îşi gândeşte expunerile tematice. Asta este interesant la acest muzeu, că dincolo de faptul că este original în sine, pentru că se poate transforma, se poate reseta conceptual oricând, mai este foarte util şi pentru faptul că va impune o abordare nouă şi interactivă - aceea de a colabora permanent cu publicul. Mai mult decât atât, urmărim chiar ca reprezentanţi ai publicului şi cu precădere comunităţile creative să creeze la rândul lor conţinut în interiorul acestui muzeul. Practic, ei oricând se pot transforma în curatori sau pot contributori în procesul de planificare expoziţională sau muzeală.
Cum va funcţiona acest lucru? Vor veni cu propuneri la dumneavoastră?
Dragoş Neamu: Va funcţiona prin propuneri directe venite la noi, în momentul în care echipa muzeală anunţă efectiv resetarea muzeului şi regândirea pe un alt concept. Întotdeauna vom întreţine cu informaţii atenţia publicului şi curiozitatea legată de acest muzeu. Va fi un muzeu interactiv care va avea ca principal partener valid publicul.
Veţi căuta să atingeţi un anumit număr total de vizitatori până să resetaţi tema?
Dragoş Neamu: Sigur că da. Practic, nu putem vorbi despre un muzeu de utilitate publică, cum se doresc a fi fiecare dintre muzeele de oriunde din lume, dacă nu suntem vizitaţi de un număr cât mai mare de persoane.
La ce prag v-aţi gândit?
Dragoş Neamu: Este foarte greu să faci astfel de previziuni. În mod normal, întotdeauna trebuie să îţi impui şi nişte limite, pentru că te adaptezi la spaţiu, la capacitatea de găzduire în timpul fluxului de vizitare. Sunt foarte mulţi parametri şi indicatori pe care să îi ai în vedere. Dar, cu siguranţă, ne putem propune, şi cred că este cât se poate de realist, să depăşim numărul de vizitatori ai primului muzeu din topul preferinţelor în Bucureşti. Nu este uşor, pentru că acel muzeu, din câte ştim noi, este mai tot timpul Muzeul Antipa, dar, cu siguranţă, dat fiind coordonatele conceptuale la care ne gândim, ineditul situaţiei şi faptul că publicul devine parte din muzeu prin contribuţiile pe care le are, cred că nu va fi nici imposibil, mai ales că vom gândi totul foarte antreprenorial. Vom încerca să capacităm şi multe energii venite din mediul de afaceri, care, la rândul lor, vin cu un anumit tip de expertiză ce poate atrage într-un anumit fel vizitatorii, într-un fel pe care noi, mai ales cei care am lucrat în spaţiul instituţiilor publice, nu îl cunoaştem.
Cum s-a născut acest concept? A fost ideea dumneavoastră?
Dragoş Neamu: Da, ideea îmi aparţine, lucrez la ea de vreo cinci-şase ani. Iniţial am pornit pe o temă dată, aceea de a înfiinţa un muzeu al comunismului în România, pentru că este o temă de maximă actualitate, din câte ştim, este şi pe agenda Preşedinţiei, dar, din fericire, mulţi şi-au asumat-o, din păcate, nimeni nu a reuşit să finalizeze acest proiect. În procesul acesta de gândire şi de conceptualizare a Muzeului Comunismului m-am izbit de tot felul de probleme – cele de spaţiu potrivit, pentru că niciodată nu am urmărit spaţiile clasice, de clădiri vechi de patrimoniu, pentru că ele niciodată nu au fost gândite pentru a primi sau pentru a avea o destinaţie muzeală. Întotdeauna m-am orientat către spaţiile acestea... Siturile industriale ce pot fi refuncţionalizate, aşa cum se va întâmpla cu acest muzeu.
Unde va funcţiona muzeul?
Dragoş Neamu: El va fi în spaţiile vechii fabrici a industriei bumbacului, unde acum se află comunitatea de creativi Nod MakerSpace. Între timp, mi-am dat seama că este nevoie în societate de mai mult decât un simplu muzeu, pentru că noi nu avem în România muzee de nişă, muzee tematice – muzeul rockului, muzeul copilului, muzeul tehnologiei, lucruri de genul acesta care se află oriunde în străinătate. În aceste condiţii, am spus că soluţia ideală ar fi să fac translatarea către un astfel de muzeu, ce poate deveni oricând ceva care să preia din temele de maxim interes şi extrem de solicitate de societate, făcând diferite studii. În speranţa că prin puterea exemplului vor apărea aceste muzee de nişă, care ne vor degreva de această sarcină de a fi orice tip de muzeu îşi doreşte lumea şi de a schimba în timp. Oricum, conceptul este foarte inetersant. M-a ajutat puţin şi ceea ce s-a întâmplat în New York, de-a lungul timpului, cu ”new museum”, un muzeu care schimba expunerea, dar totul se consuma la nivel de galerie de artă. Cred că o să prindă conceptul.
Înţeleg că prima temă pe care o veţi aborda va fi comunismul.
Dragoş Neamu: Prima temă în 2018 va fi despre comunism, dar abordat secvenţial. Istoria recentă a comunismului este mult prea generoasă să încapă într-un singur spaţiu muzeal şi într-un singur concept, motiv pentru care, secvenţial, abordăm mai multe teme care au relevanţă asupra istoriei comunismului. Poate unul sau doi ani vom aborda tema vieţii de zi cu zi a omului nou sau din propaganda comunistă sau poate aspectele represive, samizdatul, rezistenţa din munţi şi aşa mai departe.
Prin urmare, veţi începe în 2018.
Dragoş Neamu: Da, dar acum, pe 20 mai (de Noaptea Muzeelor, n.r.), vom începe cu o expoziţie care va genera acest muzeu. Expoziţia va fi despre tipurile de locuire în Bucureştii ultimilor 70 de ani, cum se trăia în cămine studenţeşti în perioada comunistă, cum se trăieşte acum, ce s-a modificat în spaţiu – abordarea omului vizavi de spaţiul pe care îl ocupă, spaţiul domestic. Sunt mai multe aspecte. Vom face un concurs de arhitectură, un fel de incubator de soluţii de arhitectură care vor gândi nu numai punerea în practică a acestui concept, a acestei teme, dar vor anticipa şi momentul în care această expoziţie face translatarea către un muzeu, un spaţiu muzeal care înseamnă nu numai expunerea în sine, dar şi cafeteria, spaţiul de primire, spaţiul de depozitare, exact cum îi şade bine unui muzeu.
Expoziţia aceasta va fi deschisă în spaţiul în care va fi înfiinţat muzeul?
Dragoş Neamu: Da, şi vom şti că acolo se va naşte muzeul, cu un astfel de concept, în 2018. Probabil că va mai exista în a doua parte a anului 2017 o testare a unui concept de muzeu al copilului, sub forma unei expoziţii. Există o asociaţie care urmăreşte acest aspect şi îl vom încuraja să îşi ducă proiectul până la capăt şi să avem şi un muzeu al copilului în România şi spaţiul nostru probabil îl vom oferi ca o testare sau experimentare a acestui concept. E important de văzut reacţia oamenilor în faţa unei astfel de posibilităţi.
Înţeleg că spaţiul dumneavoastră, cu această primă expoziţie, va intra în circuitul muzeal pe 20 mai, de Noaptea Muzeelor.
Dragoş Neamu: Da, va intra pe 20 mai, după care va face uşor, uşor, translatarea către un spaţiu muzeal ce, în 2018, va fi muzeul comunismului.
Ce costuri a presupus şi presupune în continuare proiectul?
Dragoş Neamu: Va presupune permanent o investiţie financiară care nu este chiar la îndemână. Într-o primă fază, mergem pe ceea ce înseamnă ”matching fund”, adică pe o serie de finanţări încrucişate. Vom avea pentru această expoziţie finanţare de la Fondul Cultural Naţional. Urmărim sponsori şi cred că vom avea. Sunt deja semnale bune că vom dispune şi de sponsori, pentru că unii dintre ei sunt deja sponsorii tradiţionali ai Nopţii Muzeelor şi atunci ei ne vor ajuta să direcţioneze această contribuţie şi către acest proiect muzeal, expoziţional de Noaptea Muzeelor. Urmărim, de asemenea, să aplicăm la mai multe programe de finanţare. De asemenea, contribuţia Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, contribuţia celor de la Nod MakerSpace, deci vor fi contribuţii personale care vin dinspre entităţile ce vor dezvolta acest concept şi îl vor menţine, dar vorbim şi despre sponsori şi programe de finanţare.
Veţi solicita şi finanţare de la Ministerul Culturii?
Dragoş Neamu: În niciun caz, pentru că, din cunoştinţele mele - am fost consilier al ministrului Vlad Alexandrescu -, ştiu foarte bine că acest lucru este imposibil, pentru că un minister nu este croit şi construit pentru a oferi astfel de finanţări. Un minister se ocupă de administrare, de multe alte aspecte, de strategii, de politici. Sigur, mai au din când în când acel program de finanţare, dar, într-adevăr, păstoresc programe de finanţare cum va fi în curând... Se vor lansa în septembrie aceste fonduri norvegiene aşteptate de către operatorii culturali din România şi în situaţia respectivă cu siguranţă nu vom lăsa oportunitatea să treacă pe lângă noi şi vom încerca să accesăm această finanţare. Am înţeles că tipul acesta de muzeu de nişă este foarte probabil să devină eligibile, astfel de programe. Cu siguranţă vom accesa, pentru că urmărim să ocupăm un spaţiu cât mai mare, cât mai generos pentru a ne putea exprima mult mai consistent şi mai larg şi atunci luăm în calcul inclusiv mutarea din spaţiul în care ne vom afla acum într-un spaţiu mult mai mare printr-o acţiune de refuncţionalizare a unui sit industrial mult mai generos.
Unde vor ajunge acele piese expuse după ce se va schimba tema?
Dragoş Neamu: Ne-am gândit şi la acest aspect. Noi am găsit soluţia următoare: tot ceea ce va rezulta în urma unor astfel de expuneri, pe baza acestor concepte, vor fi împrumutate şi itinerate sau concesionate sau efectiv donate unor muzee sau galerii de artă care vor fi interesate să preia aceste colecţii. Şi cu siguranţă vom găsi. Adică, practic, noi dăm aceste colecţii la cheie muzeelor interesate să le găzduiască pentru perioade determinate sau nedeterminate. Dacă nu, cu siguranţă vom găsi un spaţiu rezidual de depozitare prin selecţia unora dintre aceste obiecte.Nimic nu este pierdut, chiar şi în momentul când depozitezi un obiect, oricând îl poţi reactiva şi da viaţă într-un concept pe care în momentul de faţă nu îl poţi identifica, dar cu siguranţă că el va apărea. Adică obiectele în general nu vor ajunge într-un cimitir al lor în care îşi vor consuma ciclul existenţial.
Credeţi că este posibil să revină nevoia unei anumite teme?
Dragoş Neamu: Cu siguranţă, pentru că la un moment dat, pe o anumită temă se pot întâmpla noi situaţii, pot apărea noi poveşti, experimente, situaţii care ar merita reproblematizate şi regândite sau repovestite într-o cheie expoziţională. Nu mai spun de faptul că vin generaţii noi care sunt interesate de astfel de subiecte şi care în perioada în care noi am organizat un anumit tip de expunere ei nu aveau acces la acest tip de informaţii, din motive diverse - vârstă, incapacitatea de a înţelege la acel nivel în care se aflau. Deci, oricând putem reactiva un anumit tip de concept. Cred că aşa îi şade bine unui muzeu care doreşte în permanenţă să îşi actualizeze informaţia, poveştile, să regândească relaţia dintre obiecte.
Dacă ar fi funcţionat deja acest muzeu, aţi fi abordat tema protestelor?
Dragoş Neamu: Sigur. 100%. Nici nu aş ezita o clipă. O anumită tristeţe pe care o am este tocmai acest lucru. Muzeele, din păcate, şi cu precădere cele de istorie, nu au speculat în niciun fel acest moment extrem de important în care activismul civic a fost revitalizat, în care s-au întâmplat nişte lucruri. Se puteau povesti o mulţime de lucruri legate de istoria protestelor din România de-a lungul timpului, cum a fost în comunism, cum a fost înainte de comunism, ce au însemnat revoluţiile, ce au însemnat reacţile publice, ce finalitate au avut. Nu mai zic de aceste pancarte despre care se tot povestea că există interesul colecţionării lor. În orice ţară din Europa acest moment nu era lăsat să treacă cu indiferenţă de niciun muzeu.
Acest lucru ar fi însemnat să renunţaţi la tema aflată în desfăşurare? Veţi avea capacitatea să abordaţi două sau mai multe teme simultan?
Dragoş Neamu: Întotdeauna pentru acomodarea a două teme de maximă actualitate solicitate de public există capacitatea şi ideile pentru a specula orice spaţiu, oricât ar fi de mic, la maxim. Din punctul ăsta de vedere, există o comunitate de creativi şi arhitecţi care oferă soluţii nebănuite.
Câte muzee şi instituţii vor participa la ediţia din acest an a Nopţii Muzeelor?
Dragoş Neamu: Apelul pentru înscrieri îl vom lansa la sfârşitul acestei luni. Cumva, pe 15-17 aprilie vom şti cu aproximaţie numărul de participanţi. Dacă mergem pe istoriile trecute, întotdeauna numărul este depăşit anual. Mereu semnalăm recorduri şi de participare în circuit a operatorilor culturali, dar şi de public. Niciodată nu am stagnat.
Va fi şi o cafenea la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi.
Dragoş Neamu: Este pentru prima oară când vom înfiinţa o cafenea a Nopţii Muzeelor. Va funcţiona ca un punct de informare, dar şi de relaxare culturală, întâlnire cu muzeografi care, de asemenea, vor fi interesaţi să afle de la oameni cam ce tipuri de expoziţii şi-ar dori să viziteze la muzeele din Bucureşti, ce tipuri de servicii sau evenimente culturale să ofere muzeele în viitoarele ediţii ale Nopţii Muzeelor. Acolo vor fi şi proiecţii cu documentare din lumea muzeelor, în general. Vor afla cum se face o restaurare într-un muzeu, avem tot felul de materiale de acest gen, se poate bea o cafea, oricând. Totul e gratuit, se degustă delicii oferite de gastronomii locali, mici întreprinzători din zona creativă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
