Interprete populare unice şi meşteri în realizarea măştilor şi a cojoacelor au primit vineri, într-o gală care a avut loc la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, titlul de „Tezaur Uman Viu”.
Cercetătorul ştiinţific Doina Işfănoni a prezentat laureaţii de anul acesta, dar şi pe cei pentru 2015 - tulnicăreasa Mariana Gligor din Câmpeni (judeţul Alba) şi Domnica Trop, rapsod popular din Isverna (judeţul Mehedinţi).
Pentru anul 2018 au fost recompensaţi cu această distincţie: Teodora Purja, rapsod popular din satul Agrieş (judeţul Bistriţa Năsăud), Moise Gavra, meşter cojocar, prelucrarea pieilor şi blănurilor, din Vărzarii de Jos (judeţul Bihor), Şerban Terţiu, meşter în realizarea măştilor tradiţionale din Chircari (judeţul Vrancea), Szoke Tibor, meşter dogar din Harale (judeţul Covasna), Pavel Caba, meşter în prelucrarea lemnului din Nereju (judeţul Vrancea), Nicolae Vădan, constructor de instrumente muzicale din lemn din Cluj-Napoca (judeţul Cluj), Anica Fichioş, meşter în prelucrarea firelor şi fibrelor textile din Oituz (judeţul Bacău), Iosif Iepure, păstrător al obiceiului „Junii din Şcheii Braşovului”, Mircea Lac, meşter în prelucrarea lemnului şi metalului din Deva (judeţul Hunedoara), Constantin Niţu, meşter în realizarea ţesăturilor şi cuşăturilor din Conrăţelu (judeţul Olt), Rafila Moldovan, rapsod popular din Idicel de Pădure (judeţul Mureş), şi Gheorghe Tănase, meşter în prelucrarea lemnului din Corbu (judeţul Olt).
În programul „Tezaure Umane Vii” - activ în România, stat membru al Convenţiei UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial - distincţiile au fost acordate de Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, condusă de academicianul Sabina Ispas.
Ea a vorbit despre rolul femeii în promovarea culturii şi în păstrarea moştenirii tradiţionale. „Aceste tezaure umane vii sunt cele care păstrează sistemul cultural, toate formele de exprimare, al acestui spaţiu (...) Tezaurele umane vii sunt nişte repere culturale care transmit informaţie, o păstrează şi au o mare funcţie educativă şi formativă. Comisia a analizat mult ofertele din dosare - prezentarea fiecărui participant la această competiţie. Nu este vorba despre o premiere, este vorba despre o recunoaştere, care înseamnă şi asumarea unor responsabilităţi”.
Valer-Daniel Breaz, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a declarat: „Cultura română este, prin excelenţă, privilegiată prin existanţa unei importante categorii de oameni-tezaur, păstrători şi transmiţători ai dimensiunii autentice a spaţiului rustic, patriarhal, acel nucleu al conştiinţei noastre naţionale. (...) Satul românesc are un important potenţial mitic şi simbolic. Este purtătorul unei conştiinţe colective etnice şi se constituie prin toposurile lui şi, mai ales, prin oamenii lui în depozitar etern al profundei spiritualităţi româneşti”.
El a continuat: „Folclorul este dovada clară că nu există o filozofie mai trainică şi mai pertinentă decât cea a ţăranului român, cel care ştie să perceapă lumea simplu şi onest”.
Evenimentul a fost încheiat cu o expoziţie a obiectelor meşteşugăreşti realizate de laureaţii programului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
