O lege din Germania care le cere companiilor de social media, precum Facebook şi Twitter, să elimine în scurt timp discursul instigator la ură care apare pe platformele lor de socializare va fi revizuită, după ce a generat critici potrivit cărora din cauza acesteia este blocat prea mult conţinut online, scrie Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Legea, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie, este cel mai ambiţios efort făcut de un stat democrat occidental de a controla conţinutul publicat pe platformele de socializare. Această lege are ca obiectiv asigurarea respectării restricţiilor Germaniei în ceea ce priveşte discursul instigator la ură, inclusiv la ideologia pronazistă.

Această lege prevede că platformele de socializare sunt obligate să elimine conţinutul interzis în termen de 24 de ore de la publicarea acestuia, în caz contrar riscând să primească amenzi de până la 50 de milioane de dolari.

Modul de aplicare al acestei legi, numite pe scurt „NetzDG”, şi efectele pe care le are sunt supravegheate de alte ţări care iau în considerare adoptarea unor măsuri similare.

Politicieni germani au spus pentru Reuters că doresc să aducă un amendament la această lege prin care să le permită utilizatorilor să îşi recapete conţinutul online care a fost eliminat, în cazul în care această eliminare a fost făcută pe nedrept.

În plus, legiuitorii fac presiuni asupra companiilor de social media să înfiinţeze o organizaţie independentă care să analizeze şi să răspundă la reclamaţiile cu privire la conţinutul ofensator formulate de public. 

Propunerea de amendare a legii vine după ce mai multe voci critice, între care cele ale unor militanţi pentru libertatea de exprimare şi ale membrilor Asociaţiei Jurnaliştilor Germani, au spus că această lege face ca firmele să blocheze mai mult conţinut decât este necesar, din prudenţă.

Facebook a transmis că are 1.200 de persoane în Germania care lucrează la analizarea mesajelor publicate pe platforma de socializare, din 14.000 de persoane responsabile la nivel mondial în privinţa conţinutului şi securătiţii conturilor. Compania a precizat că „nu urmăreşte o strategie pentru a elimina mai mult conţinut decât este necesar”.

„Oamenii cred că eliminarea conţinutului ilegal este uşoară, dar nu este adevărat. Facebook analizează cu atenţie fiecare plângere NetzDG şi cu expertiză legală, unde este nevoie. Atunci când ne consultăm cu experţii noştri legali, le urmăm judecata, astfel încât să ne îndeplinim obligaţiile impuse de această lege”, a spus Richard Allan pentru politici publice în EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) la Facebook.

Twitter a refuzat să comenteze cu privire la modul în care implementează această lege, în timp ce YouTube a transmis că va continua să investească masiv în resursa umană şi tehnologia necesară pentru a respecta NetzDG.

Biroul Federal pentru Justiţie, responsabil cu administrarea noii legi, a transmis că a primit, în ianuarie şi februarie, 205 de reclamaţii online despre site-uri care eşuează în a elimina conţinut ofensator, mult mai puţine decât era aşteptat. Oficialii au prezis că vor primi 25.000 de reclamaţii pe an.

Între alte ţări care plănuiesc să adopte măsuri similare se numără Franţa, care vrea să blocheze „ştirile false”, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, care doreşte să pună capăt hărţuirii politicienilor în mediul online, şi Japonia, care vrea să restricţioneze mesajele suicidale. 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.