Traficanţii de opere de artă profită de criza sanitară şi de vulnerabilitatea unor situri arheologice. Astfel, o piaţă neagră online s-a dezvoltat pe Facebook.
Odată cu perioada de izolare, traficanţii de opere de artă par să fi găsit un filon bun. Reţelele de socializare constituie un teren ideal pentru comerţul ilicit. A constatat Athar (Antiquities Trafficking and Heritage Anthropology Research), care a observat de mai mult timp o reluare a activităţii de vânzare de obiecte furate pe Facebook. Antichităţile care provin din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord se găsesc în special pe această piaţă neagră.
Această echipă de cercetători specializaţi în reţele online de trafic de artă a remarcat o creştere a publicarii de imagini pe anumite grupuri private de pe reţeaua de socializare, unde se adună traficanţii.
La sfârşitul lunii aprilie, fotografii cu jefuirea unei moschei marocane au fost distribuite pe mai multe grupuri. O manieră de a dovedi autenticitatea jafului, dar şi de a oferi sfaturi pentru viitoare săpături.
Aceste grupuri de pe Facebook "sunt create cu scopul specific de a face trafic sau de a se angaja în săpături ilegale", a declarat co-directoarea proiectului Athar, Katie Paul, pentru Artnet News. "În multe cazuri, oamenii care publică fotografiile jafului poartă măşti pentru a nu fi identificaţi".
Rămaşi fără sursă de venit din cauza izolării, unii muncitori s-au îndreptat către vânzarea ilegală de antichităţi. Vremea favorabilă şi zilele lungi facilitează jafurile iar siturile arheologice, muzeele şi monumentele devin vulnerabile în această perioadă de carantină. Un fenomen care a fost observat în trecut, în special în perioade de criză.
"Primăvara arabă a născut un nou val de jafuri în Orientul Mijlociu, Muzeul grecesc al Olimpiei Antice a fost jefuit atunci când în ţară aveau loc numeroase manifestări anti-austeritate, Muzeul de Istorie de la Kiev a fost jefuit în cursul confruntărilor dintre Poliţie şi manifestanţi", a amintit Katie Paul.
Cercetătorii de la Athar supraveghează în special regiunile din orientul Mijlociu şi Africa de Nord, unde nu există niciun fel de comerţ legal de opere de artă. Numeroase săpături ilicite sunt legate de organizaţii criminale sau de grupările teroriste din zonele de conflict. Iar autorităţile nu fac faţă acestui comerţ. Este dificil de împiedicat vânzarea de mărfuri căci tranzacţiile se fac rapid şi fără acord de cumpărare (date care permit verificarea fiabilităţii unui vânzător).
În mai 2019, Facebook a decis să închidă 49 de grupuri de traficanţi. Insuficient pentru membrii Athar, care estimează că 90 de grupuri îşi continuă activitatea lor pe reţeaua de socializare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
