Expoziţia temporară itinerantă "Kiseleff nr. 1", prin care sunt prezentate cu ajutorul fotografiilor, al documentelor, dar şi al obiectelor, diferitele momente prin care a trecut clădirea Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" în cei 110 ani de existenţă, a fost deschisă la sediul Muzeului de Artă Piatra-Neamţ.
Expoziţia va rămâne deschisă până la 31 ianuarie 2023.
Clădirea inaugurată pe 24 mai 1908 în prezenţa Regelui Carol I, a Principelui Ferdinand şi a Principesei Maria, dar şi a unei numeroase asistenţe alcătuită din personalităţi marcante ale culturii româneşti, reprezenta primul edificiu din Regatul României realizat pentru a fi muzeu.
Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi a fost întemeiat în 1834 şi a fost adăpostit iniţial în clădirea Colegiului Sfântul Sava. În anul 1893, Grigore Antipa a fost numit la conducerea Secţiei de Zoologie a Muzeului de Istorie Naturală şi Antichităţi, pe când aceasta se afla în aripa dreaptă a Palatului Universităţii din Bucureşti. Peste numai un an, colecţiile de zoologie au fost mutate într-o casă particulară închiriată de statul român pe stada Polonă nr. 19. Noul director a depus un efort susţinut şi, doar în câţiva ani, a reuşit prin expediţii, achiziţii şi donaţii să realizeze un muzeu cu 10 săli, care era vizitat cu „adevărată aviditate” de către public. În anul 1903, Grigore Antipa prezenta Regelui Carol I şi primului ministru Dimitrie Sturdza un memoriu în care solicita construirea unui local special pentru a instala colecţiile adunate şi pentru a organiza în el un „Muzeu de Istorie Naturală cu toate secţiile care-i aparţin şi demn de Capitala Ţării”.
Eforturile lui Grigore Antipa sunt încununate de succes, iar guvernul alocă suma de 350.000 lei pentru făurirea muzeului. Proiectul construcţiei a fost încredinţat inginerului Mihail Roco, iar faţadele noii clădiri au fost desenate de către cunoscutul arhitect Grigore Cerkez. În timpul lucrărilor, Spiru Haret îi sugerează lui Grigore Antipa ca frontonul clădirii să fie decorat cu un grup statuar care să reprezinte ştiinţa. Lucrarea avea să fie încredinţată sculptorului Dimitrie Paciurea şi, doi ani mai târziu, grupul alegoric numit „Ştiinţa Zoologiei” împodobea frontonul clădirii, în timp ce, deasupra sa, un vultur majestuos scruta orizonturile ajutat de două himere care flancau lateralele edificiului. Cutremurul din noiembrie 1940 a dislocat frumoasa alegorie a lui Paciurea, astfel încât a fost nevoie să se decidă demontarea sculpturii care ameninţa să cadă şi să pună astfel în pericol viaţa vizitatorilor. Astăzi, doar fotografiile vechi ale clădirii ne mai amintesc de remarcabila operă de artă.
„Acest institut va fi o mare valoare pentru cultura poporului şi pentru învăţământul superior... În acest muzeu, pe lângă cultura ştiinţei se face şi cultura naţională” sunt cuvintele rostite de Regele Carol I la inaugurarea noii clădiri din Şoseaua Kiseleff nr. 1, clădire devenită simbol al zoologiei şi muzeografiei de istorie naturală, simbol al oraşului care de 110 ani creşte în jurul său.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
