Expoziţia „Nu vorbim despre sclavie modernă”, a doua din seria „Politici ale non-acţiunii” a artistei Nona Şerbănescu în colaborare cu Eugen Rădescu, curator, va fi deschisă joi, la MNŢRplusC, în cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Expoziţia prezintă o serie de lucrări de instalaţie şi o instalaţie performativă pentru care şi-au dat concursul performerii Mădălina Brânduşe, Alex Fifea, Ruxandra Maniu, Vera Linguraru şi Andrei Şerban. Costumele sunt create de Lumi Mihai, iar director de imagine e Pătru Păunescu.

Proiectul se bazează pe o documentare realizată de Valer Simion Cosma, Marina Patricia Toma, Alex Fifea, Mădălina Brânduşe şi Alex Fifea.

Accesul în galerie este limitat la cel mult 10 persoane simultan, cu intrare din 45 în 45 de minute şi programare prealabilă.

Deschiderea este programată pentru primele patru zile ale expoziţiei: 4 noiembrie, 17:00 - 20:00 (4 serii); 5 noiembrie, 17:00 - 20:00 (4 serii); 6 noiembrie: 12:00 - 18:00 (8 serii); 7 noiembrie: 12:00 - 18:00 (8 serii).

În perioada de izolare, când erau acordate amenzi pentru încălcarea regulilor impuse de starea de urgenţă, autorităţile au permis plecarea a mii de muncitori cu destinaţia Germania. Comasaţi în avioane, au plecat să muncească în condiţii inumane. Acesta a fost punctul de declanşare al proiectului „Politici ale non-acţiunii” cu cele două componente ale sale - Depozitul 12 (care a avut loc în mai 2021 la Galeria Senat) şi Nu vorbim despre sclavie modernă, ce tratează situaţii legate de muncă şi abuzuri la adresa cetăţenilor români, aşa cum reies din interviurile realizate, în acest an, de echipa de documentare formată din Valer Simion Cosma, Alex Fifea, Marina Popa, Mădălina Brânduşe şi Nona Şerbănescu. Interviurile şi materialele colectate pe perioada documentării vor face obiectul unei publicaţii şi vor sta la baza unui nou spectacol, ce va fi produs în 2022.

„Interesul practicii artistice a Nonei Şerbănescu în zona social-politică şi de interogare a argumentelor echilibrului care chestionează modalităţile în care sistemul capitalist devine injust şi inuman, este binecunoscut. Cercetările artistei din ultimii ani se axează pe structura social-economică a celor care au cel mai mult de suferit din cauza injustiţiilor sociale şi economice, venite direct din mediul statal, neperformant, care nu ajută, precum şi din mediul neoliberal-capitalist, acolo unde pare că cei mai mulţi dintre noi primim doar «firimiturile» sistemului”, spune Eugen Rădescu, curator.

Valer Simion afirmă: „Restricţiile impuse şi măsurile luate pentru protejarea populaţiei au transformat profund vieţile cetăţenilor prin prisma muncii, dar în direcţii foarte diferite, care reflectă, într-o mare măsură, inegalităţile economice, diverse tipuri de privilegii şi predominanţa unui model cultural care depreciază profund anumite munci şi pe cei care le prestează, integrându-i într-o categorie a perdanţilor. Lucrători în comerţ, de la retail, până la buticurile de cartier/ uliţă, şoferi care transportau mărfuri sau persoane, lucrători la salubritate, lucrătorii din depozite şi din sectorul de procesare a alimentelor, poştaşi, curieri şi livratori sunt doar câteva dintre categoriile profesionale a căror maximă utilitate socială a fost demonstrată într-un context atât de grav. Spre deosebire de personalul medical şi militar (instituţiile de forţă) angrenat direct în gestionarea crizei, dar beneficiind de sporuri suplimentare generate de contextul epidemic, munca celor din categoriile profesionale menţionate a continuat să fie mult mai prost plătită, iar statutul lor social este semnificativ inferior”.

Expoziţia poate fi vizitată până pe 28 noiembrie.

Nona Şerbănescu (n. 1982) a absolvit pictura la Bucureşti, în 2004. O preocupă subiectele sociale şi politice precum sărăcia, războiul, abuzul sistemic, inechitatea socială, condiţia artistului/ artistei în societatea capitalistă şi patriarhală, subiecte şi teme pe care le abordează dintr-o perspectivă empatică, intersecţională. Utilizează diferite medii şi tehnici subordonate mesajului conceptual/ politic. Este iniţiatoarea şi coordonatoarea ARTHUB Bucharest, preşedinta Asociaţiei pentru Promovarea Artelor Contemporane. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.