Filmele "Beauty in Life (Frumuseţe în viaţă)” şi „History Made with Love (O istorie din iubire)”, realizate de Paradigma Film şi produse de OMA Vision, au fost lansate marţi, în cadrul evenimentului "Enescu în pandemie. Reinventare şi moştenire", transmis online. Mihai Constantinescu, director executiv al Festivalului şi Concursului "Enescu" timp de 30 de ani, a fost onorat la încheierea mandatului în cadrul unei dezbateri la care au participat publicistul Andrei Pleşu, dirijorii Gabriel Bebeşelea şi Cristian Măcelaru, istoricul Eugen Ciurtin, realizatoarea video Denisa Morariu-Tamaş.
Discuţia a fost moderată de Oana Marinescu, director de comunicare. Filmele vor putea fi văzute şi pe canalul de Youtube al Festivalului "Enescu".
Atât Concursul - ale cărui mesaje cheie au fost „Frumuseţe în viaţă” şi „Salvează Frumuseţea în viaţă” -, cât şi Festivalul - al cărui mesaj cheie a fost „O Istorie din Iubire” - au punctat recorduri în lumea muzicală internaţională.
În cadrul evenimentului, Mihai Constantinescu, organizatorul Festivalului "Enescu", a vorbit despre lungul drum al resuscitării şi transformării în succes a acestei manifestări culturale de renume.
Despre cum a început organizarea Festivalului "Enescu" în anii '90, Mihai Constantinescu a povestit: "Aveam nişte nume mari, Arta Florescu, Ludovic Spiess, Valentin Gheorghiu, care ne-au pus la dispoziţie mai multe contacte internaţionale şi am început să-i contactăm. Trebuia să vină Yehudi Menuhin să deschidă festivalul, dar, din păcate, acele probleme din '90 - '91 nu au reprezentat pentru România un moment prea fericit. Am încercat să continuăm cu un festival care să-i cuprindă pe românii noştri din diaspora. Unul dintre câştigătorii Concursului a fost Dan Dediu, pe care toată lumea îl ştie acum. L-am propus atunci director pe Ludovic Spiess, el este într-adevăr locomotiva. Au urmat ceilalţi directori: Mihai Brediceanu, Lari Foster, Cristian Mandeal, Ioan Holender şi ultimul tandem, care a ridicat ştacheta foarte mult, Vladimir Jurowski şi Zubin Mehta, care a acceptat cu greu să fie preşedintele de onoare al singurului festival pe care îl prezidează în prezent".
La 31 de ani de când a dat undă verde Festivalului, Andrei Pleşu, ministru al Culturii în acea perioadă, a relatat: "Îi sunt sincer recunoscător domnului Constantinescu pentru că m-a ajutat să introduc în bilanţul ministeriatului meu de după Revoluţie o ispravă. În multe dintre bilanţurile ministeriatului meu apare ideea că tot ce am făcut a fost un fel de politică de gaşcă, adică mi-am numit câţiva prieteni în câteva posturi: pe Liiceanu la Humanitas, pe Pintilie la Studioul de Film al MC, Andrei Şerban la Naţional, pe Horia Bernea la Muzeul Ţăranului, aşa, ca să mă pun bine cu ei şi ca să mă şi laud şi, eventual, să am unde să-mi public cărţile. Îi sunt recunoscător cu atât mai mult domnului Constantinescu pentru că nu eu l-am promovat pe dânsul, ci dânsul pe mine. Dânsul mi-a dat ocazia şi m-a ajutat ca un profesionist adevărat să declanşez, respectiv să fiu bucuros să declanşez recuperarea Festivalului, întrerupt ani buni înainte de '89. Pot şi eu să mă laud că altcineva a profitat de mine, nu eu de prieteni vechi. Am auzit cuvântul pensionare, care m-a făcut melancolic. Eu, dacă aş avea un om cu meritele sale, aş amâna indefinit episodul pensionării. Şi dacă aş fi obraznic, i-aş pensiona mai curând pe cei care au avut ideea să-l pensioneze. Cam grăbit acest gest. Sunt convins că va avea şi de acum încolo iniţiative, şi substanţă, şi energie pentru isprăvi la fel de fericite ca acest festival".
Pleşu a adăugat încă un episod din istoria acestui mare eveniment: "Ştiam că existase acest festival, nu am fost un profesionist, dar ştiam însemnătatea acestui eveniment, pentru că era un exemplu de bun gust, de talent, de cultură recunoscută internaţional, exact virtuţile de care aveam nevoie în acel moment de început, în care situaţia era atât de pestriţă. Mi s-a părut că introducem un element de virtute, de valoare, de substanţă într-o atmosferă încă tulbure. S-a confirmat până astăzi pentru că mari personalităţi au înţeles să vină aici. Este o onoare şi o bucurie să simţi că există acest tip de solidaritate".
"Concursul a început să aibă glorie din 2014. De atunci, Concursul "George Enescu" a fost organizat în anii în care Festivalul nu era organizat. A devenit un succes pentru că am beneficiat de Ateneul Român, de Filarmonica George Enescu, de publicul care a venit şi la Concurs, nu doar la Festival", a povestit Mihai Constantinescu.
Gabriel Bebeşelea, cel mai tânăr dirijor invitat acum 10 ani la Festival, a prezentat anul acesta "Strigoii" şi a vorbit despre eveniment: "Pentru mine, Festivalul a însemnat o perspectivă a spectatorului. Atunci când eram student, făceam un adevărat maraton între săli. Apropierea mea a fost din perspectiva spectatorului de Festival. Mă consider modelat de Festival. Prezentarea, în primă audiţie românească, a oratoriului "Strigoii" a fost un eveniment extrem de fericit. Am ţinut foarte mult ca acesta să se audă prima dată în Festivalul "George Enescu", cu Filarmonica "George Enescu", în casa lui Enescu. A fost o adevărată împlinire".
"200 de minute de Enescu"
Despre ediţia de anul acesta, istoricul Eugen Ciurtin a spus că "reinventarea şi moştenirea sunt cei doi poli cărora trebuie să le găsim un ax (...). A fost cea mai vastă exemplificare a operelor lui Enescu, cu cel mai mult Enescu. Asta visa şi el, aşa cum spunea chiar Enescu într-un interviu din 1915. Cine a urmărit cu atenţie toate programele de concert va descoperi un lucru extraordinar, că în această ediţie maestrul Jurowski şi maestrul Constantinescu au programat aproape 200 de minute de muzică Enescu fără număr de opus".
Cristian Măcelaru, dirijor nominalizat pentru a prelua directoratul artistic al Festivalului, a afirmat că îşi doreşte să menţină impactul ridicat al evenimentului la nivel internaţional, să fie "continuat cu aceeaşi dedicare ca până acum".
"Iubesc muzica lui Enescu nu pentru că suntem amândoi români, l-am apreciat pe de-a-ntregul şi pentru mulţi artişti români a rămas un exemplu de urmat. Pentru mine, Festivalul Enescu va rămâne această flacără vie care va aduce onoare numelui Enescu. În România, poate ne-am aştepta să încercăm să facem ceva care nu ar avea un impact atât de evident, dar am reuşit să creăm un eveniment global şi importanţa numărul unu pentru mine este de a-şi păstra acest impact", a subliniat Cristian Măcelaru.
Concursul Enescu 2020/ 2021 s-a reinventat online, într-o perioadă în care mari competiţii internaţionale de muzică clasică erau anulate sau amânate, din cauza pandemiei.
Primele două runde ale Concursului "Enescu" şi competiţia la secţiunea de compoziţie s-au desfăşurat online, conform calendarului pre-pandemic, în timp ce semifinalele şi finalele au avut loc offline, la Ateneu, în mai 2021. Pentru a derula concursul, a fost creată o scenă virtuală pe https://www.festivalenescu.ro/concurs-2020/. În colaborare cu membrii juriilor, ARTEXIM a adaptat la formatul online regulile de participare şi modul de jurizare a competitorilor. Rezultatul a fost că un număr record de tineri muzicieni (272) s-au înscris la concurs, iar calitatea lor a fost foarte bună. Dovadă stau numărul de semifinalişti selectaţi la secţiunile de Vioară, Pian şi Violoncel – 23 în loc de 18 – şi nivelul câştigătorilor competiţiei: Jaemin Han (violoncel), Valentin Şerban (vioară) şi Yeon-Min Park (pian).
Înregistrările cu lucrările interpretate de concurenţi sunt disponibile pe scena virtuală de pe site, iar concertele finale - Vioară, Violoncel, Pian, şi Gala de deschidere, un concert emoţionant fără public susţinut în august 2020, pot fi revăzute oricând pe canalul de Youtube al Festivalului.
Festivalul Enescu 2021 a fost cel mai amplu festival de muzică clasică organizat la nivel mondial în acest an. Cu patru săptămâni de muzică clasică, 3500 de artişti, 53 de premiere, un program foarte divers şi deschis la nou şi cu cel mai mare număr de lucrări enesciene prezentate vreodată - 42 -, o scenă virtuală pe care a transmis concertele gratuit şi le-a păstrat timp de 12 ore pentru publicul din toată lumea, Festivalul Enescu a celebrat în egală măsură a 25-a ediţie a sa şi 140 de ani de la naşterea lui George Enescu. Festivalul Enescu 2021 a arătat încă o dată faptul că România se poate conecta şi poate performa pe harta culturală a lumii, câtă vreme menţine deschis dialogul intercultural şi respectă standarde internaţionale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
