Luis Ovidiu Popa, director general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a declarat pentru News.ro că managementul instituţiei de cultură s-a întrunit vineri şi a analizat declaraţiile făcute joi de ministrul Valer-Daniel Breaz referitor la amplasarea Muzeului Holocaustului şi precizările apărute ulterior pe site-ul MCIN. El a afirmat că acestea din urmă sunt în complet dezacord cu lucrurile discutate de conducerea muzeului şi demnitarul şi şi-a arătat neîncrederea că Breaz îşi asumă acele precizări.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Amintim că joi seară, pe site-ul cultura.ro, a fost publicat: „Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”.

Acest anunţ, redat integral, a venit la câteva ore după ce ministrul Breaz declara într-o conferinţă de presă: „În momentul de faţă, elaborăm o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înfiinţa muzeul, vom decide şi, de comun acord, poate şi printr-o consultare publică, vom vedea unde vom înfiinţa muzeul respectiv (...) Repet: locaţia nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul «Antipa» şi Muzeul Ţăranului Român. Ca să excludem orice speculaţie”.

Popa a declarat vineri pentru News.ro: „Am analizat şi am ajuns la concluzia că cel mai important pare punctul de vedere al ministrului exprimat la conferinţa de presă de ieri, când vorbea despre consultări publice, care este în acord cu cele discutate de noi în urmă cu câteva săptămâni. Nu ştiu cât de asumate sunt de ministrul Culturii precizările apărute ulterior. După cele discutate, ideea complexului pare ciudată acum”.

El a precizat şi faptul că muzeele aduse în discuţie nu au un numitor comun, fapt ce contravine ideii de complex muzeal, părere susţinută şi de Paula Popoiu, managerul Muzeului Satului.  

„Nu ştiu care poate fi explicaţia. Deocamdată, nu am luat legătura cu nimeni din minister. Sper ca soluţia finală să fie organizarea de consultări publice”, a mai spus Popa.

Până la momentul publicării acestei ştiri, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu a dat curs solicitării scrise transmise de News.ro pentru obţinerea de detalii.

În 2016, consilierii Primăriei Municipiului Bucureşti au votat ca imobilul din strada Lipscani 18-20 să fie acordat Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România. Anul acesta, cei mai mulţi dintre ei s-au răzgândit, iar reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel”, care coordonează proiectul, s-au văzut în situaţia de a căuta un alt spaţiu de cel puţin 5.000 de metri pătraţi utili.

Mandatat de Guvern, managerul Institutului „Elie Wiesel” a găsit acest spaţiu dintre MŢR şi „Antipa” şi l-a propus spre preluare pentru Muzeul Holocaustului. 

Alexandru Florian, directorul general al Institutului, a precizat că MNIEHR trebuie să se afle într-o zonă centrală, unde există şi alte muzee, şi nu „aruncat undeva” în oraş. În luna martie a acestui an, el anunţa că finalizarea lui a fost prelungită cu până la un an şi jumătate, până în 2022.

Subiectul trebuia discutat în Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor în urmă cu două săptămâni, însă ministrul Breaz nu a dat curs invitaţiei de a participa la dezbatere. Astfel, discuţia a fost amânată.

Controversa a izbucnit la finalul lunii iunie. Conducerea muzeului se opune acestei idei şi speră ca Ministerul Culturii să îi ţină partea, mai ales că îşi doreşte să folosească acel teren (arie protejată) pentru o extindere subterană. Reprezentanţii „Elie Wiesel”, pe de altă parte, îşi doresc un muzeu în centrul Capitalei.

Academia Română a transmis că soluţia propusă de a solicita, oficial, Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ să cedeze o suprafaţă de 5.300 mp din proprietatea pe care o deţine în Şoseaua Kiseleff nr. 1 în scopul construirii Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului este complet inadecvată şi păguboasă, aducând mari prejudicii unuia dintre cele mai vechi şi apreciate muzee din România.

Alte 50 de personalităţi din lumea academică şi-au arătat sprijinul faţă de „Antipa” şi solicită statului să nu permită înstrăinarea terenului.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.