Raportul public pe anul 2017 al Curţii de Conturi arată că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) a menţinut nejustificat în contul „Active fixe corporale în curs de execuţie” suma de 6,6 milioane de lei, contravaloarea parţială a monumentelor „Aripi” şi „I.L. Caragiale”. Valorile de înregistrare ale celor două monumente nu reflectă realitatea nici în contabilitatea ministerului, nici în cea a Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, instituţie publică de cultură subordonată Primăriei Municipiului Bucureşti, iar situaţiile financiare ale MCIN au fost denaturate prin menţinerea nejustificată în evidenţă a contravalorii parţiale a celor două lucrări.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Opinia auditului financiar realizat la MCIN în 2018 pentru anul anterior a fost „contrară” faţă de situaţiile financiare întocmite şi raportate, determinată de efectele denaturărilor semnalate şi de faptul că valoarea cumulată a erorilor/ abaterilor de la legalitate şi regularitate se situează peste pragul de semnificaţie stabilit în etapa de planificare a misiunii de audit financiar.

Erorile şi neregulile identificate pe parcursul misiunii de audit financiar se referă la menţinerea nejustificată în contul de „Active fixe corporale în curs de execuţie” a contravalorii parţiale a unor monumente deja finalizate şi amplasate în locurile desemnate, la nevalorificarea rezultatelor inventarierii efectuate la sfârşitul anului 2017 sau la implementarea necorespunzătoare a sistemului de control intern managerial.

MCIN a menţinut, în mod nejustificat, în contul „Active fixe corporale în curs de execuţie” suma de 6.607.000 de lei, reprezentând contravaloarea parţială a unor lucrări de investiţii (a unor etape premergătoare executării unui material definitiv a două lucrări) realizate în colaborare cu Primăria Municipiului Bucureşti, expuse la locul definitiv.

Cele două lucrări sunt monumentul Luptei Anticomuniste – „Aripi”, a cărei executare a fost aprobată prin hotărâre de Guvern, finanţată prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor (cum se numea la acea vreme), şi monumentul „I.L. Caragiale”, proiect organizat şi desfăşurat de către Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, instituţie publică de cultură subordonată Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB).

Valorile de înregistrare ale celor două monumente nu reflectă realitatea în contabilitatea niciuneia dintre cele două instituţii, iar situaţiile financiare ale MCIN au fost denaturate prin menţinerea nejustificată în evidenţă a contravalorii parţiale a celor două lucrări.

În timpul misiunii de audit, MCIN a transmis Ministerului Finanţelor Publice o adresă prin care era solicitat sprijinul cu privire la identificarea unei soluţii, pentru ca sumele aferente cheltuielilor efectuate de MCIN pentru fazele intermediare realizării celor două monumente să fie preluate în evidenţa contabilă a Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic.

Nu au fost constituite şi înregistrate în evidenţele contabile provizioane reprezentând valoarea unor posibile obligaţii ce pot să apară în cazul litigiilor civile în care MCIN are calitatea de pârât.

În timpul misiunii de audit, ca urmare a adresei prin care se solicită punerea în executare a uneia dintre cele două sentinţe civile, a fost aprobată plata sumei de 13.000 de lei, reprezentând drepturile salariale şi stimulentul de inserţie aferent perioadei solicitate.

Ministerul nu a dispus toate măsurile necesare pentru elaborarea şi/ sau dezvoltarea sistemului de control intern managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi.

La nivelul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, sistemul de control intern managerial nu este implementat corespunzător, neputând astfel da o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor în condiţii de eficacitate şi eficienţă a funcţionării şi de respectare a legilor şi regulamentelor.

Din analiza rapoartelor asupra sistemului de control intern managerial ale ordonatorilor secundari şi terţiari de credite direct subordonaţi a rezultat că 38 de entităţi au sistemul conform, 50 de entităţi au sistemul parţial conform, iar patru entităţi au sistemul neconform.

S-a constatat că nu au fost valorificate rezultatele inventarierii efectuate la sfârşitul anului 2017, respectiv a unor măsuri propuse de subcomisiile de inventariere şi aprobate de Comisia centrală de inventariere, măsuri ce au fost consemnate într-un proces-verbal.

De asemenea, la nivelul MCIN nu este desemnată o persoană responsabilă pentru gestionarea tuturor bunurilor patrimoniale de natura terenurilor şi clădirilor, motiv pentru care membrii Comisiei de inventariere nu i-au putut lua gestionarului declaraţia scrisă înainte de începerea operaţiunilor de inventariere, iar listele de inventariere nu sunt semnate la rubrica „gestionar”.

Recomandările formulate se referă, în principal, la: clarificarea situaţiei juridice a celor două monumente din punct de vedere al stabilirii apartenenţei la patrimoniul uneia dintre cele două instituţii, stabilirea valorii fiecărui monument în parte prin însumarea tuturor cheltuielilor aferente realizării acestora şi înregistrarea ulterioară a valorilor obţinute în evidenţa contabilă sau la scoaterea valorilor deja existente în evidenţa contabilă, pe baza unor documente justificative; aprobarea, difuzarea şi implementarea procedurilor formalizate pe activităţi pentru toate activităţile derulate de entitate.

În 2017, MCIN a fost condus de Ionuţ Vulpescu şi Lucian Romaşcanu.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.