Investiţii în Cetăţile dacice, adoptarea legii meşteşugarilor, construirea unui centru multifuncţional în Capitală, digitizarea patrimoniului cultural, investiţii în infrastructura culturală, pregătirea Centenarului Marii Uniri prin ”autostrada” culturală care să lege oraşele cu rol istoric în desfăşurarea actului de la 1 decembrie 1918, publicarea ”ediţiilor naţionale de răspândire a marilor clasici” şi festivalurile ”Enescu”, FNT, FITS, TIFF care vor primi titulatura de ”manifestare culturală strategică” sunt câteva dintre priorităţile în domeniul Culturii, măsuri anunţate în programul de guvernare al PSD pentru perioada 2017-2020.
Potrivit programului, Guvernul îşi asumă majorarea an de an a bugetului pentru investiţii în domeniul cultural, cu peste 50%, astfel încât acesta să ajungă în anul 2020 la o valoare care să satisfacă de o manieră rezonabilă necesităţile domeniului.
Între măsurile pe care Guvernul şi le va asuma în programul de guvernare se numără ”crearea unui parteneriat public-privat puternic, care să susţină investiţiile în cultură şi susţinerea creaţiei vii”.
”Guvernul doreşte introducerea în legislaţia specifică a conceptului de «manifestare culturală strategică», cu referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internaţional «George Enescu», Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), şi alte evenimente culturale de amploare, cu număr mare de participanţi şi necesităţi organizatorice complexe, care promovează cultura română”, este o altă măsură.
Potrivit programului, Guvernul vrea să rectifice cadrul normativ pentru a permite instituţiilor de cultură cu finanţare din fonduri publice să folosească aceste fonduri în eforturile de publicitate a activităţii lor (promovarea expoziţiilor, simpozioanelor) şi în editarea unor publicaţii specifice, prioritate având cele pe suport digital.
Revizuirea activităţii Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) în sprijinirea creatorilor independenţi şi a ONG-urilor culturale, îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale sunt necesare, stabilitate şi predictibilitate pentru bugetele instituţiilor de cultură: aşezăminte culturale, muzee, teatre, filarmonici şi biblioteci, sunt alte priorităţi anunţate în programul de guvernare.
”Un accent deosebit trebuie pus pe prezenţa instituţiilor culturale în mediul rural şi revitalizarea celor din urbanul mic şi din zonele mono-industriale, cele mai afectate de procesul de deculturalizare”, se arată în program.
”Investim în cetăţile dacice!”, este una dintre priorităţi. ”Guvernul va demara un proiect complex privind Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial din anul 1999, de o valoare excepţională din punct de vedere istoric şi cultural pentru România. Este absolut necesară reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degradării prin implementarea unor măsuri concrete de protecţie, conservare şi restaurare, precum şi eliminarea totală a furturilor de piese dacice, prin asigurarea unor perimetre de pază”.
Guvernul vrea să construiască săli moderne de concerte şi un centru cultural multifuncţional (parte a proiectului ”Cartierul Justiţiei”) în municipiul Bucureşti.
Digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi atragerea unui nou public, precum şi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaţa unică digitală, este o altă măsură din programul de guvernare.
Totodată, Guvernul îşi va asuma susţinerea industria cinematografică românească şi revigorarea reţelei cinematografice naţionale, dar şi sprijinirea financiară a acţiunii europene ”Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”.
La punctul 14 al programului, Guvernul susţine publicarea ediţiilor naţionale a marilor clasici. ”Examenele de bacalaureat din ultimii ani au scos la iveală lacune în ceea ce priveşte cunoştinţele absolvenţilor de clasa a XII-a cu privire la literatura română. Una din cauze ar putea fi lipsa unor ediţii critice şi a infrastructurii de difuzare a literaturii române”.
Editurile şi Uniunea Scriitorilor, sub supravegherea MC şi în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, vor publica ”ediţii naţionale de răspândire a marilor clasici”.
Pregătirea participării României ca invitat de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig din anul 2018 şi alocarea de fonduri pentru în anul centenarului Marii Uniri literatura română să fie promovată în spaţiul european.
Guvernul vrea să sprijine autorităţile locale prin oferirea de suport tehnic, legislativ şi financiar în procesul de reconversie a spaţiilor industriale dezafectate în hub-uri culturale şi de protejare şi valorificare a patrimoniului industrial.
Vor fi continuate programul ”Limes”, pregătirea participării României în anul 2019 la Festivalul Internaţional de Artă Europalia, cea mai mare manifestare culturală din Belgia, ca invitat de onoare.
Un punct central în activitatea Ministerului Culturii îl va constitui pregătirea centenarului Marii Uniri.
În acest sens, Guvernul va susţine: restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înfiinţarea unor noi asemenea lăcaşuri acolo unde este cazul şi amplasarea de plăci comemorative pe case şi clădiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia; inaugurarea de monumente dedicate acestor personalităţi, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand; lansarea unei serii de monografii şi cercetări istorice inovatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă.
Acest proiect, în mare măsură memorial şi ştiinţific, trebuie corelat, însă, cu un al doilea proiect, de această dată dedicat direct societăţii şi culturii române vii: o „autostradă” culturală, care să lege, prin manifestări înrudite, capitalele Marii Uniri (Bucureşti, Alba Iulia, Chişinău, Cernăuţi). De această autostradă vor fi legate şi alte localităţi româneşti (Timişoara, Lugoj, Blaj, Arad, Sibiu, Iaşi, Craiova, Constanţa), al căror rol istoric în pregătirea şi desfăşurarea actului de la 1 Decembrie 1918 este cunoscut.
În programul de guvernare, ”Autostrada” ar trebui să genereze activităţi nemijlocite de cultură vie: vernisarea de expoziţii istorice şi artistice, simpozioane ştiinţifice, festivaluri, concerte de muzică clasică şi populară, ateliere de creaţie artistică pentru tineri.
În plus, Guvernul propune alocarea anuală a cel puţin 0,1% din PIB pentru toate cultele din România, proporţional cu reprezentarea acestora în cadrul societăţii româneşti, dar şi acordarea unei contribuţii anuale predictibile de la bugetul de stat pentru sprijinirea activităţii cultelor religioase din România care să acopere contribuţia statului la salarizarea personalului de cult.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...