Vila Quintilii este poate cea mai impresionantă - aproape un oraş în miniatură, acoperind până la 24 de hectare - dintre toate ruinele romane care populează ceea ce este acum un peisaj de pini şi poieni, sub privirea îndepărtată a Dealurilor Alban. Situată pe antica Via Appia, spre sud-est de Roma, vila avea propriul teatru, o arenă pentru curse de care şi un complex de băi cu pereţi şi podele căptuşite cu marmură somptuoasă. Însă povestea vilei, ale cărei origini se află în secolul al II-lea d.Hr., tocmai a devenit şi mai remarcabilă, odată cu descoperirea unei crame fără egal în lumea romană pentru generozitatea sa, scrie The Guardian.
Crama includea o serie de săli de mese luxoase cu vedere la fântânile din care ţâşnea vin. Au existat, de asemenea, zone de podele căptuşite cu marmură, unde muncitorii înrobiţi călcau în picioare fructele proaspăt culese, în timp ce împăratul poate privea activitatea şi se ospăta cu alaiul său.
Crama, chiar dincolo de limitele oraşului Romei în antichitate, a fost amplasată în ceea ce a fost cândva un peisaj de livezi şi terenuri agricole, presărate cu morminte monumentale - şi vilele celor super bogaţi.
„Vila Quintilii a fost un mini oraş uimitor, completat de o cramă de lux, pentru ca împăratul însuşi să-şi satisfacă poftele bahice”, a spus arheologul dr. Emlyn Dodd, director asistent la Şcoala Britanică din Roma şi expert în producţia de vinuri antice. El a publicat descoperirile arheologilor într-un articol pentru revista ştiinţifică Antiquity.
Descoperirea vechii crame romane a fost întâmplătoare, când arheologii de la ministerul italian al Culturii încercau să găsească unul dintre punctele de intrare în arena vilei. Pista de curse de care a fost construită de împăratul Commodus, care a domnit între 177 şi 192 d.Hr. S-a dovedit că această cramă de mai târziu a fost construită peste una dintre aceste porţi de intrare.
Commodus, notoriu pentru violenţa sa, a fost cel care i-a ucis pe proprietarii iniţiali ai vilei, bogaţii fraţi Quintilii, în 182-3 d.Hr. După aceea, conducătorii din fruntea imperiului au preluat proprietatea asupra complexului, extinzând-o şi modificând-o de-a lungul secolelor.
Faptul că numele Gordian este imprimat într-o cuvă vastă de colectare de vinuri înseamnă că împăratul probabil fie a construit crama, fie a renovat-o. Acesta ar fi aproape sigur Gordian al III-lea, dând o dată de 238-244 d.Hr., deoarece primul şi al doilea împărat cu acest nume au domnit doar pentru câteva zile.
După ce erau zdrobiţi, strugurii erau transportaţi la cele două prese mecanice, de 2 metri diametru, care se aflau în apropiere. Mustul rezultat era apoi trimis în trei fântâni, care ţâşneau din nişe semicirculare aşezate într-un zid al curţii. Erau de fapt cinci fântâni, cu două guri exterioare care produceau apă.
La vilă, care este deschisă publicului, Dodd a evidenţiat zonele rectangulare recent excavate.
Săli de mese acoperite, cu intrări largi şi deschise, erau aşezate pe trei laturi ale acestei curţi deschise. Ipoteza lui Dodd este că aici împăratul s-ar fi ospătat şi s-ar fi bucurat de întregul spectacol al producţiei de vin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
