Preşedintele american Donald Trump a respins sâmbătă - în faţa presei, la ieşirea din Casa Albă - planul transmis Washingtonului de către Teheran în vederea unei redeschideri în şapte zile a Strâmtorii Ormuz, care se află în centrul Războiului din Iran, relatează AFP.
”Le resping propunerea”, a declarat preşedintele american în faţa presei, la ieşirea din Casa Albă.
Trump: "I'm rejecting their deal. They want to make a deal where they open the strait immediately ... we're winning tremendously. We have total control of the Hormuz Strait ... that deal would not be acceptable. They want to immediately open the Hormuz Strait." pic.twitter.com/iqlz69Wsz2
— Aaron Rupar (@atrupar) September 26, 2026
El a apreciat că liderii iranieni vor acest acord pentru că ”sunt pe cale să piardă rău”.
Iranul a anunţat vineri că a transmis o propunere Statelor Unite în vederea unei redeschideri în şapte zile a Strâmtorii Ormuz - din momentul validării acordului.
”Alegerea aparţine de-acum” Washingtoului, declara şeful diplomaţiei iraniene Abbas Araghchi, la sediul ONU, la New York.
Preşedintele iranian Massoud Pezeshkian a pecizat că propunerea a fost elaborată ”în coordonare” cu liderul surpem iranian Mojtaba Khamenei, ultimul arbitru al deciziilor Republicii islamice, şi că o echipă de şase membri care are ”puterea să ia decizii” a fost înfiinţată în acest sens.
RELUAREA ATACURILOR ÎN NOIEMBRIE?
Un semn al neîncrederii care persistă între cele două ţări este faptul că Donald Trump a publicat pe reţeaua sa Truth Social - înaintea respingerii oficiale - o hartă a Strâmtorii strategice Ormuz cu menţinea ”Strâmtoarea Trump”.
TRUMP: Posts map labeling waterway between Iran and Oman "TRUMP STRAIT pic.twitter.com/6r1L9qbWmu
— Trump Truths (@trumptruthsbot) September 26, 2026
Această cale maritimă, traversată anterior de o cincime din hidrocarburile mondiale, se află în centrul conflictului pe care Statele Unite şi Israelul l-au lansat la 28 februarie prin atacuri în Iran. De atunci, Republica islamică revendică controlul strâmtorii, iar Washingtonul impune, la rândul său, o blocadă porturilor iraniene.
Înaintea anunţului lui Donald Trump de sâmbătă, The Wall Street Journal (WSJ) dezvăluia, citând oficiali americani, că preşedintele american a respins această ofertă, apreciind că Teheranul nu răspunde exigenţelor sale. Potrivit ziarului, el intenţionează să reia atacurile în Iran după alegerile legslative de la jumătate de mandat, în noiembrie.
Statele Unite nu au mai bombardat teritoriul iranian de la 1 septembrie, când o serie de atacuri s-au soldat cu cinci morţi şi zeci de răniţi la o nuntă, în sud-estul ţării, însă nave au fost atinse, de atunci, în Strâmtoarea Ormuz.
Odată cu apropierea alegerilor, preşedintele american se confruntă cu o nepopularitate tot mai mare a Războiului din Orientul Mijlociu, care a făcut să ”explodeze” preţul carburanţilor.
ÎNTOARCERE LA PROTOCOLUL UNUI ACORD
”Măsurile pe care Statele Unite trebuie să le ia nu sunt noi” şi ”apar deja toate în protocolul unui acord” semnat în iunie cu Washingtonul, declara şeful diplomaţiei iraniene la prezentarea ofertei.
Această înţelegere viza să pună capăt în mod durabil conflictului, să redeschidă Strâmtoarea Ormuz şi apoi să conducă la negocieri cu privire la partea sensibilă a programului nuclear iranian. Însă ea a fost făcut ţăndări din cauza condiţiilor traversării căii maritime.
În protocol se menţiona o încetare imediată a ostilităţilor pe toate fronturile - inclusiv în Liban, unde armata istraeliană luptă împotriva grupării proiraniene Hezbollah.
Potrivit cerinţelor Teheranului, el prevedea în plus o deblocare şi plata activelor iraniene blocate în urma Revoluţiei Islamice din 1979 şi o ridicare a unor sanţciuni americane care strangulează economia iraniană.
Într-un interviu exclusiv acordat AFP marţi, un purtător de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, puternica armată ideologică a Republici islamice, Hossein Mohebi, insista, la rândul său, asupra încetării confruntărilor armate în Yemen.
Yemenul a devenit noul front regional, după reluarea în iulie, după ani de acalmie, a războiului între huthi proiranieni, pe de o parte, şi Guvernul yemenit şi susţinătrul său saudit pe de alrtă parte.
Huthi au lansat în septembrie o ofensivă sângeroasă prin care şi-au consolidat controlul Strâmtorii Bab el-Mandeb, cealaltă trecere strategică a exporturolor petroliere, care leagă Europa şi Asia prin Canalul Suez.




























