Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu”, şi Iosif Ion Prunner, dirijorul Corului filarmonicii, au vorbit luni, în cadrul unei conferinţe de presă organizată cu prilejul deschiderii stagiunii, despre neajunsurile cu care se confruntă instituţia - angajaţi şi instrumente -, dar şi despre cheltuielile pe care le au trimestrial.
Orchestra Filarmonicii are, în prezent, aproximativ 68 de muzicieni faţă de cei 96 necesari. O lipsă în acest sens este înregistrată şi în cazul Corului, unde mai este nevoie de 12 interpreţi.
Conducerea Filarmonicii blamează bugetul redus. Chiar dacă există bani din sponsorizări ori proiecte, ei nu pot fi folosiţi - legea o interzice - pentru salarii.
„Finanţarea posturilor este o mare problemă. Este nevoie de un fond de salarii. Continuăm demersurile ca ansamblul să ajungă măcar la 90 de muzicieni. Atâta timp cât cultura nu e o prioritate în strategia de consolidare a unei identităţi naţionale, cum nu este nici educaţia, este greu să speri că o structură uşor anchilozată va găsi marile virtuţi ale culturii. E puţin probabil”, a declarat Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu”.
Orchestra funcţionează bine, spune directorul, însă „există riscul să nu reuşeşti să realizezi omogenitatea ei, schimbând o treime dintre muzicieni la fiecare concert”.
„Nu există interes din partea zonei private pentru cultura de performanţă”, a mai afirmat Dimitriu. „Din nefericire, în România, exerciţiul pentru performanţa culturală e destul de redus”.
În stagiunea care va începe în ianuarie, va exista un dirijor permanent, care are contract pe un număr de stagiuni, cu un număr de concerte. Acelaşi lucru va fi încercat şi în cazul interpreţilor - să fie plătiţi pentru un număr concerte, astfel încât să se apropie de salariile unui titular.
„Filarmonica trebuie să se ridice la nivelul uneia de clasă A din Germania”, a mai spus Dimitriu.
Legat de numărul de muzicieni şi interpreţi, Iosif Ion Prunner, dirijor al Corului Filarmonicii „George Enescu“, a explicat: „La orchestră ar trebui să avem tot atâţia angajaţi câţi erau atunci când a plecat Cristian Mandeal - 96. La cor, 80 de persoane, pentru a avea o omogenitate pe tot parcursul stagiunii. Acum sunt 68, la Cor, şi cam tot atâţia la Orchestră”.
Prunner a completat: „Ne aflăm la nivelul unei orchestre de provincie. Este o decizie politică ce trebuie luată. Nu putem fi asimilaţi tuturor celorlalţi funcţionari bugetari. Dacă Filarmonica primeşte bani din tot felul de proiecte şi donaţii nu înseamnă că vom avea şi muzicieni angajaţi. Aceia nu pot fi folosiţi la fondul de salarii. Este ilegal. În plus, cei angajaţi vin doar pe contracte pe termen lung. Calitatea nu o poţi obţine decât pe acest tip de contracte”.
Cei doi au punctat că Filarmonica are cel mai încărcat program dintre orchestrele şi corurile din ţară, cu două spectacole pe săptămână. Participarea la Concursul şi Festivalul „George Enescu” reprezintă un efort, având în vedere numărul muzicienilor.
În plus, costurile au crescut „extraordinar” de mult din cauza închirierii partiturilor, a mai subliniat Prunner. „Până pe 1 ianuarie, aproximativ 15.000 de euro ne costă partiturile care se cântă în primul trimestru - George Enescu, Igor Stravinski şi Ravel, Richard Strauss”. Sunt plătite, de asemenea, drepturi de autor şi în cazul înregistrărilor făcute pentru arhiva Filarmonicii.
Cât priveşte instrumentele, Dimitriu a completat că, anual, sunt cumpărate 7-8, însă, în prezent, pianul de concert reprezintă o investiţie costisitoare - 80.000 de lei. „Fără o susţinere clară de la buget, şansele sunt mici să îl luăm. Am primit numeroase promisiuni, inclusiv legat de pinacotecă”.
În urma rectificării bugetare, Filarmonica „George Enescu” a primit un supliment de 400.000 de lei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
