Cea mai mare colecţie de costume populare, ce se găsesc doar în muzee sau expoziţii rare, alături de aproximativ 200 de piese artă tradiţională şi antichităţi, este scoasă la licitaţie peste 2 zile, miercuri, 16 noiembrie.
Costumele populare din Licitaţia de Artă Tradiţională şi Antichităţi provin din colecţia Ana-Maria Crişan şi au preţuri de pornire între 500 şi 100 de euro.
Cel mai valoros costum este considerat piesă muzeală şi este format din ie, catrinţe şi vâlnic, fiind purtat de minoritatea bulgărească din Dudeştii Vechi din Banat. Costumul a fost realizat la începutul secolului XX şi are un preţ de pornire de 500 de euro.
O impresionantă apariţie este şi costumul tradiţional vechi, format din cinci piese, datat 1903. Ansamblul vestimentar de excepţie este purtat doar de miresele din localitatea Viscri, Transilvania. Este un ansamblu deosebit, de colecţie, prin unitatea cromatică sobră şi unitatea temporală a pieselor şi datarea şorţului faţă, cu monogramă şi an, dar şi prin prezenţa motivelor antropomorfe, mirii la cununie, în motivele dantelei perimetrale. Costumul, care are un preţ de pornire de 500 de euro, este însoţit de un set de accesorii din mătase şi bumbac în amestec.
Un ansamblu de port popular vechi, în varianta ungurească a costumului are, în licitaţia de miercuri, preţul de pornire de 300 de euro. Exemplarul de excepţie reprezintă un ansamblu vestimentar de colecţie din zona Mărgu, Cluj, şi datează din anii ’30-’40. Nelipsite sunt şi costumele maramureşene, iar pentru preţul de pornire de 250 de euro este scos la licitaţie costumul popular alcătuit din patru piese: batic, cămaşă cu poale ataşate, două zadii lungi şi late. Piesa de colecţie a fost creată în anii ’20-’30.
Costumele populare româneşti sunt completate de o deosebită selecţie de antichităţi - simboluri ale marilor imperii. Un exemplu este coiful otoman din bronz aurit, care a fost realizat în provinciile limitrofe ale imperiului. Piesa muzeală, realizată în secolul XIX, pentru a fi purtată la parade militare, are un preţ de pornire de 2.000 de euro. Din punct de vedere decorativ, coiful este atipic, nu prezintă decoraţiunile clasice otomane, ci are un registru ornamental realizat din scriere cu caractere arabe, dar într-o limbă dialectală minoritară, iar nu în limba turcă (osmanli).
O apariţie în premieră în piaţa românească de artă, dar şi cea mai valoroasă piesă a licitaţiei este un impresionant pumnal khanjar. Piesa extrem de rară, cu mânerul integral din jad alb, precum şi cu lama damaschinată, gravată cu aur, a fost realizată la sfârşitul secolului XVIII-începutul secolului XIX. Pumnalul este specific Imperiului Mughal al Indiei, şi are un preţ de pornire de 5.000 de euro.
Totodată, pentru preţul de pornire de 3.500 de euro este scos la licitaţie un iatagan otoman, cu mâner şi teacă din argint lucrat în tehnica niello şi decorat cu caboşoane din coral roşu. Lama iataganului, realizat la începutul secolului XIX, este intarsiată cu decoruri vegetale şi geometrice din argint. Un alt exemplar de iatagan otoman, datat 1271 (de la Hegira, adică 1854), realizat din oţel, alamă şi corn, are preţul de pornire de doar 600 de euro.
Cele aproximativ 200 de piese din cadrul Licitaţiei de Artă Tradiţională şi Antichităţi sunt expuse la Palatul Cesianu-Racoviţă. Intrarea este liberă, iar programul expoziţiei este 10:00-20:00, de luni până duminică. Licitaţia de miercuri, 16 noiembrie, se va desfăşura de la ora 19:00 în sala de licitaţii a Casei A10 by Artmark, dar şi online pe platforma Artmark Live 2.0.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
