Johannes Vermeer, căruia Rijksmuseum din Amsterdam îi consacră cea mai mare retrospectivă dedicată vreodată pictorului secolului de aur olandez, a pictat în cursul vieţii sale scurte (1632-1675) doar aproximativ 30 de tablouri.
Din cele 35 de pânze atribuite „Sfinxului din Delft”, dintre care unele fac încă obiectul dezbaterilor, 28 vor fi prezentate pentru prima dată în acelaşi loc. AFP a prezentat cinci dintre acestea.
„The Milkmaid”
Este cel mai cunoscut dintre tablourile sale şi cu siguranţă una dintre operele cele mai ilustre din istoria picturii.
De dimensiuni modeste, reprezintă o slujitoare - este singurul său tablou având ca subiect principal un personaj de condiţie modestă - ocupat cu pregătirea unui vas cu lapte.
Folosirea originală, delicată şi măsurată a luminii contrastează cu efectele de clarobscur ale celuilalt mare maestru al picturii olandeze, Rembrandt.
Dacă, după moartea sa, cea mai mare parte a creaţiei sale a căzut în uitare pentru o lungă perioadă de timp, „The Milkmaid” (1658-59) va fi întotdeauna considerată o capodopera incontestabilă de către iubitorii de artă.
Ea a dat numele şi este imaginea unei celebre mărci franceze de desert industrial.
„View of Delft”
Una dintre cele două pânze ale pictorului pictate în aer liber, este cel mai faimos peisaj urban din epoca de aur a picturii olandeze.
Tabloul (1660-61) degajă o atmosferă liniştită cu jocuri de umbre şi lumină şi folosirea unei tehnici apropiate pointilismului. Şi ce contează dacă reprezentarea locului natal al pictorului nu este exactă din punct de vedere topografic... Lucrarea l-a fascinat pe scriitorul Marcel Proust, pentru care era pur şi simplu „cel mai frumos tablou din lume”. El descrie şi această impresie de timp suspendat în „A la recherche du temps perdu”.
„Woman Holding a Balance”
Privirea este atrasă de balanţa ţinută în echilibru între degetul mare, arătător şi degetul mijlociu. Cu acest tablou (1662-64) apare întotdeauna efectul de lumină la Vermeer. Dar aici, în spatele femeii diafane şi bogat îmbrăcate care se confruntă cu o oglindă, o reprezentare a Judecăţii de Apoi ar putea indica un mesaj religios.
„Girl with a Pearl Earring”
Acest portret bust (1664-67) este al unei tinere - poate una dintre fiicele pictorului? - purtând un cercel de perlă şi un turban pe cap.
Cu această expresie enigmatică pe chip, tabloul este supranumit „Joconda Nordului” şi rivalizează, astăzi, cu opera lui Leonardo da Vinci din punct de vedere al expunerii.
Pânza se regăseşte pe coperta lucrărilor consacrate artei dar şi pe perne, suporturi de pahare... Artistul stradal Banksy a pictat-o pe un perete din Bristol (Anglia).
Fascinată de acest tablou, scriitoarea americană Tracy Chevalier a publicat în 1999 un roman omonim, adaptat apoi pentru ecran, ceea ce i-a întărit notorietatea.
Activiştii de mediu l-au vizat în octombrie. Lucrarea, protejată de sticlă, nu a fost deteriorată.
„The Lacemaker”
Ceea ce este izbitor la acest tablou (1666-68) expus de obicei la Luvru din Paris este dimensiunea sa foarte modestă. Este, de asemenea, cea mai mică lucrare a lui Vermeer: 24 cm pe 21 cm.
Lumina vine din dreapta pentru a o lumina pe tânăra aplecată şi absorbită de munca ei. La fel ca „The Milkmaid”, iese în evidenţă pe un fundal alb. Avem de-a face cu un portret? O scenă de gen? O alegorie? este un mister.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
