„Cazul Ponta. Reconstituirea celui mai infam plagiat din România”, o carte-eveniment scrisă de Emilia Şercan, a fost lansată pe 1 aprilie, la Librăria Humanitas. Gabriel Liiceanu, directorul grupului Humanitas, a caracterizat volumul drept „o investigaţie jurnalistică, cu alură detectivistică, scrisă în ritm trepidant”, subliniind că este o carte-document dat fiind faptul că „plagiatul e un rău mereu actual”. Autoarea a spus că anul acesta se împlinesc zece ani de când s-au dezvoltat „adevărate reţele de plagiat” în România.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Emilia Şercan: „Scriam la carte când am primit acces la teza actualului premier, Nicolae Ciucă, am fost la bibliotecă, am verificat lucrarea. Am făcut solicitarea în 2020, am reluat solicitarea şi în 2021 şi abia la finalul anului trecut am primit acces. Jurnalistul nu trebuie să se uite prea mult la ceea ce se întâmplă în jur atunci când are un subiect, trebuie să-l acopere şi să se ocupe de el. Anul acesta, în iunie, se împlinesc 10 ani de când vorbim despre impostură, despre plagiat şi despre adevărate reţele de plagiat care s-au dezvoltat şi răspândit în întreg mediul academic. Probabil că vom ajunge la saturaţie în momentul în care vom vedea că valoarea, competenţa, onoarea, moralitatea vor fi în locul pe care ar trebui să-l ocupe în societate”. 

Gabriel Liiceanu, la evenimentul de lansare: „Plagiatul e un rău mereu actual şi va fi în continuare actual câtă vreme nu va fi rezolvat. Este cel mai important simptom al răului din România. Pentru că este simptomul antiselecţiei care a devenit legea fundamentală de funcţionare a României. Trăim într-o ţară în care antiselecţia aduce oamenii în posturile-cheie”. 

„Reconstituirea celui mai infam plagiat din România”, subtitlul cărţii, reprezintă, în opinia autoarei, „un rău făcut societăţii”, „o problemă naţională”. „Mi-a fost simplu să găsesc acest titlu. A venit natural cuvântul „infam”, pentru că rezumă ideea întregii cărţi. 

„Mi-am dat seama cât de rău a făcut povestea plagiatului lui Ponta societăţii noastre. Prin faptul că Ponta pentru a-şi salva onorabilitatea a fost în stare să demoleze legi, instituţii, oameni, a schimbat legi, regulamente, proceduri şi, mai dur de atât, profesorii universitari care au consfinţit că teza este plagiată, în ciuda eforturilor uriaşe de a împiedica, acei oameni au fost decredibilizaţi, terfeliţi, ameninţaţi, şi toate acestea puse la un loc, plecând de la puterea pe care o avea, fiind preşedintele PSD, s-a folosit de acea putere, de toate pârghiile pentru a-şi salva pielea, funcţia şi pentru a rămâne în continuare în funcţie”, a precizat Şercan. 

În vara lui 2012, „tot ce s-a întâmplat atunci are repercusiuni acum şi toate s-au răsfrânt asupra societăţii, mediului academic, politic, au transformat plagiatul dintr-o chestiune reprobabilă, în problemă naţională”, a mai spus jurnalista. 

Motivaţia editurii: „Pentru că plagiatul lui Ponta are un prestigiu unic, a fost primul al unui prim-ministru. Li s-au alăturat Mihai Tudose şi acum Nicolae Ciucă. Pentur că plagiatorul fusese un procuror (...). Pentru că Ministrul Educaţiei din guvernul Ponta, Liviu Pop, a tăiat curentul din sala CNATCU cu câteva minute înainte ca acesta să pronunţe decizia de plagiat, pentru că a patentat un model Ponta, al mecanismelor de reabilitare a politicienilor hoţi, pentur că nimeni din marii plagiatori din România nu şi-a comentat cu mai mult cinism şi neruşinare fapta, făcând din sfidarea unei întregi ţări o politică de stat”. 

Cartea „Cazul Ponta” este o investigaţie jurnalistică, făcută din august 2021 până la mijlocul lunii februarie 2022. 

„O carte cu alură detectivistică, scrisă în ritm trepidant”, este caracterizată cartea de Gabriel Liiceanu. 

„Victor Ponta a ridicat neruşinarea la rang de normalitate. Felul în care el a reacţionat atunci, modul în care a fost susţinut de colegii de partid, toate lucrurile care s-au petrecut ulterior, făcând o paralelă cu plagiatul premierului Ciucă, arată faptul că în România este posibil să demolezi principii, reguli pentru a salva o persoană. Nu contează răului pe care-l faci competenţei, valorii”, este un adintre concluziile Emiliei Şercan. 

Dezastrul plagiatelor şi ce semnifică ele

Plagiatele trebuie să intereseze pe toată lumea pentru că „în joc e soarta României”, spune Liiceanu. 

Beneficiile titlului de doctor: acordă un grad sporit de autoritatea, deschide treptele ierarhice cu o indemnizaţie (950 de lei), oferă statut. 

Acest furt intelectual discriminează furtul într-o ţară. 

Gabriel Liiceanu a povestit că în vremea tinereţii sale se lucra 5 ani la o teză de doctorat. 

„Furtul intelectual este o rană morală care a rămas deschisă pe trupul ţării noastre. Lumea crede că furtul se referă la lucruri materiale, acest furt este grozav pentru că duce la invalidarea întregii ţări”, afirmă Liiceanu. 

„Suntem pe ultimii loc în Europa la toţi parametri vieţii sociale pentru că la noi, cred că în nicio ţară nu există contraselecţia ca formă de alegere a oamenilor în punctele cheie ale unei ţări”. 

„Toţi aceşti oameni care au fost dovediţi, şi toţi în funcţii-cheie, la vârf, e un atest de contrafuncţionare, pui proştii, incompetenţii să-ţi conducă ţara. Nu-i o glumă”, a avansat Liiceanu. Tot acest fapt duce „la o ţară avariată”. 

Lipsa crasă de competenţă, validată de un titlu de doctor, a făcut-o pe Emilia Şercan să spună că nu i-a regăsit pe acei doctori în ştiinţe militare în mass-media româneşti pentru a explica situaţiile de criză prin care trecem. 

„Mă uit la posturi de televiziune, în presa scrisă, şi nu am reuşit să citesc o analiză a vreunuia dintre cei 1700 de doctori în ştiinţe militare”, a spus ea. 

Plagiatul este „o problemă de securitate naţională”, spun cei doi în dialogul care a avut loc pe 1 aprilie. 

Referitor la încercarea actulului premier, Nicolae Ciucă, de a împiedica plagiatul său, jurnalista a spus: „După 10 ani, timp în care a fost făcut atât de mult rău şi am descoperit mult rău, am crezut că premierul Nicolae Ciucă va avea mai multă onoare şi nu va face ceea ce a făcut Victor Ponta şi nu numai”. 

Jurnalista Emilia Şercan a acuzat, săptămâna aceasta, că autorităţile statului au orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva sa după ce a dezvăluit că teza premierului Nicolae Ciucă este plagiată, iar acum încearcă să muşamalizeze această acţiune.

Ea a afirmat că în decurs de o lună a fost vizată de trei acţiuni distincte de ameninţare, defăimare şi intimidare şi că una dintre acestea a fost făcută, potrivit probelor pe care le deţine, cu complicitatea unor persoane din instituţii ale statului.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.