Romanul "Castelul din oraşul meu" de Ioana Bâldea Constantinescu, editat de Litera, va fi lansat miercuri, în Sala Media a Teatrului Naţional Bucureşti. Participă, alături de autoare, scriitorii Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu şi Bogdan Alexandru Stănescu. Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe.
Accesul la eveniment este gratuit, în limita locurilor disponibile, în baza unei rezervări pe https://forms.gle/aGp6jttVkMqKyjuFA.
În cartierul evreiesc al Bucureştiului, pe lângă un imobil galben, scorojit în eleganţa lui interbelică, se plimbă în fiecare zi un domn vârstnic şi cockerul său spaniel auriu. De peste drum, din spatele unei ferestre, drumurile lor sunt urmărite de micul Sebastian şi de părinţii lui. În jurul casei galbene, Castelul, cum e numită în cartier, anotimpurile, hortensiile, chipurile şi lumea se schimbă, iar promenada lui Hanno şi Spatzi rămâne singura ancoră de firesc într-un timp care nu mai este la fel. Una dintre legendele care explică prezenţa saşilor în Transilvania este Flautistul din Hamelin, culeasă şi transformată în basm de Fraţii Grimm. În Strasbourgul anului 1518, în mod inexplicabil, mai mulţi oameni dansează până mor de epuizare, într-o fervoare fatală, cunoscută drept „epidemia dansului“. Castelul galben din cartierul evreiesc le adună pe toate şi le leagă istoriile precum notele pe liniile unui portativ. Iar Hanno, Martha, Clara, Liese, Hanne, Sebastian şi chiar Spatzi se pun fiecare la locul lor, într-un „Bruder Jakob“ care curge neîncetat. Chiar şi când cartea s-a terminat de mult.
"Cartea aceasta este pentru toţi cei cărora li se cutremură lumea. Care se ascund în vizuinile din capul lor. Care pierd bucăţi din cine sunt. Şi care se agaţă de cioburile de frumuseţe ireală în care au iubit şi au fost iubiţi. Poate că asta înseamnă, de fapt, să fii salvat", spune autoarea.
„Frau Troffea dansează pe străzile Strasbourgului şi în mişcarea ei necontrolată se naşte cea mai mare epidemie a dansului din Europa secolului al XVI–lea. Cred că asta e şi literatura pentru mine – un dans cu uitarea, cu moartea, cu pierderea, cu omenescul de fiecare zi, în muzica din care se nasc vulpi, castele şi câini desenaţi cu creta pe asfalt".
„Ce roman splendid a scris Ioana Bâldea! Singurătatea genială a lui Johannes Schell, emigrat din România comunistă pentru a deveni un superstar academic mondial şi un scriitor iubit pe toate continentele, contrage în ea o enormă forţă umană. Însă admirabila artă a Ioanei Bâldea a ştiut să nu fie interesată atât de geniul lui Schell (deşi atât de convingător expus), ci de nevoia lui disperată de a ieşi din singurătate – de încercarea lui, întinsă pe o viaţă întreagă & mereu eşuată, de a aduce lângă el o altă fiinţă umană. Unica fiinţă care, pentru el, dă realitate lumii. Singurătatea lui & singurătatea fiinţei abandonate în România comunistă sunt cei doi poli electrici ai romanului. Iar între aceşti doi poli, frazele minunate, delectabile ca nişte artefacte & totuşi mereu atât de funcţionale ale Ioanei Bâldea descarcă o tensiune electromagnetică în care încape totul: macroistoria secolelor 19 şi 20, ba chiar şi primele două decenii din 21, cu literatura & muzica lor, microistoria comunităţii săseşti din Transilvania, microistoria cutremurului bucureştean din ʼ77, câini imaginari şi păsări elefant, fraţi Grimm şi neveste Grimm, basme germane şi fabule chinezeşti. Şi, peste toate, atât de multă frumuseţe. O bucurie de carte", este de părere Radu Vancu.
„Învăluită în mănuşa de catifea a basmului, Istoria – o deloc hegeliană înşiruire de accidente, înşelătorii, meschinării şi cupidităţi fără finalitate – aruncă încoace şi-ncolo câteva generaţii de femei, a căror îndârjire şi delicateţe fermă reuşesc să le asigure o coeziune imposibilă. Aceeaşi delicateţe de sabie japoneză se găseşte şi în învelişul stilistic al romanului: în pendularea lui narativă între Lumea Veche şi Lumea Nouă, reuşeşte să ascundă duritatea Realpolitikului şi cea a relaţiei dintre bărbaţi şi femei sub ceaţa magică a cadenţei basmelor. Ioana Bâldea Constantinescu a scris un roman complex, poliedric, matur şi de o sensibilitate asumată, cu totul atipic peisajului literar românesc“, spune Bogdan-Alexandru Stănescu.
Ioana Bâldea Constantinescu este scriitoare şi jurnalist cultural, autoare a unor interviuri cu Anthony Doerr, Jhumpa Lahiri, Amitav Ghosh, David Grossman, Bernardine Evaristo, David Lodge, Jonathan Safran Foer, Nicole Krauss, Alain de Botton, Richard Flanagan, Ludmila Uliţkaia, Jón Kalman Stefánsson, Elizabeth Gilbert, Isabel Allende şi mulţi alţii. Scrie pentru ELLE, Forbes Life, blogul Editurii Litera şi blogul Cărtureşti. Este autoarea volumelor "Dincolo de portocali" (Humanitas, 2015), "Nautilus" (Humanitas, 2017), "Poveste pentru Maria" (Nemira, 2019). A publicat, de asemenea, proză scurtă şi eseu în antologiile "Selfie" (Arthur, 2018), "Dragă Virginia" (Black Button Books, 2019), "Literatura la feminin. O antologie" (Seneca, 2021), "Jocuri şi jucării" (Arthur, 2023). În 2020 a lansat ioanabaldea.com, iar din 2023 moderează #CuVoceTare, un podcast al Editurii Litera.
În colecţia Folio sunt incluse cele mai noi opere de ficţiune literară contemporană - romane aflate în topurile internaţionale, ecranizate sau în curs de ecranizare, traduse în zeci de limbi - cărţi provocatoare, pe care abia aştepţi să le citeşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
