Actorul şi regizorul Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, a declarat miercuri, la audierea din Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor, că managerii tuturor instituţiilor naţionale de cultură aflate acum în criză financiară sunt „în culpă juridică, situaţia în care am fost puşi de ministerul Culturii”, părere acceptată de majoritatea celor prezenţi.
Audierea managerilor instituţiilor de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în legătură cu „pericolul subfinanţării principalelor instituţii de cultură din România şi pentru identificarea soluţiilor de rezolvarea situaţiei”, a avut loc miercuri, la prânz.
Ministrul Valer-Daniel Breaz a confirmat prezenţa, a spus preşedintele Comisie, Gigel Ştirbu, însă nu a ajuns.
La discuţii au luat parte directori ai unor teatre naţionale şi muzee din Bucureşti şi din ţară. O parte dintre ei şi-au expus părerile şi problemele, însă nu au fost identificate soluţii.
Directorul TNB şi-a început expunerea: „Problema numărul 1 a fost la «Bunuri şi servicii». Am văzut declaraţii continue din partea ministrului Culturii potrivit cărora mnu avem voie să ne plângem pentru că au crescut bugetele. Noi am primit 4 milioane în plus la cheltuieli de personal, de unde nu pot muta un leu la alt capitol, şi 2 milioane mai puţin la bunuri şi cu 1 milion mai mult la venituri proprii. E un nonsens. Bugetul a devenit funcţional la mijlocul lunii mai, deşi era normal să fie în ianuarie. Aşadar, am rămas cu toţii datori la numeroase facturi obligatorii”.
„Ministrul Breaz ne-a spus ieri «aşteptaţi sfârşitul anului şi poate se rezolvă». Ce să se rezolve? Nu vom mai exista”.
El a precizat că din 850 de posturi necesare, TNB are 480 de posturi ocupate. „Am adus oameni din afară, 54, dintre care 39 sunt tehnicieni, iar ceilalţi: palarier, cabinier şi femei de serviciu”, a explicat el.
Caramitru a subliniat că, fiind aduşi în această situaţie, toţi managerii sunt „infractori”.
„Am fost obligaţi, toţi cei de aici. Şi vă atrag atenţia că acum, la nivelul bugetului pe care îl avem şi al cheltuielilor pe care le-am făcut, şi al datoriilor, noi, toţi, suntem nişte infractori. I-am spus şi doamnei prim-ministru ieri. Ni s-a spus că nu se aprobă programul minimal fără menţiunea din josul paginii, care spune: mangerul a întocmit programul pe 2019 asigurând cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a instituţiei pe tot parcursul anului financiar. Păi, da. Noi suntem buni de plată. Avem, suntem în situaţia ca, neplătind la timp, să apară penalităţi. Cine va plăti? Domnul ministru al Finanţelor ne-a spus: «Aţi semnat?». Am semnat, pentru că a fost un mic şantaj, că altfel nu puteam să funcţionăm. Noi am făcut toate contractele la început de an. Suntem în culpă juridică. Suntem puşi de minister în această situaţie”.
Aşa cum s-a exprimat şi ieri, Caramitru a reiterat: „Corpul de control pentru ce vine? Pentru că eu am ridicat problema bugetului? Am fost ameninţat precum cu Inchiziţia, am spus. Nu poate veni înainte să ia în consideraţie rapoartele Curţii de conturi, care nu pot să cred că e sub nivelul Corpului de control din MCIN. Acum, TNB e sub controlul Curţii de conturi pana la finalul lui iulie. An de an, de 14 ani, am trecut prin asta”.
TNB e cel care poate raporta că, din venituri proprii, realizează 20% din totalul cheltuielilor, ceea ce „este o cifră cosmică pentru România”, a mai spus Caramitru. „În 2018, am avut 707 de reprezentaţii şi am încasat 8 milioane de lei. În primul semestru al acestui an, avem 473 de reprezentaţii şi încasări de 6 milioane. Am putea să depăşim veniturile obligatorii până la sfârşitul anului, dar nu putem face spectacolele. Am renunţat la 2 premiere”.
Faptul că s-a tăiat bugetul de la Cultură a fost „politic”, a completat Caramitru.
Managerul Muzeului Naţional de Istorie a României a adăugat: „A fost declanşată o campanie ca în anii 1950 şi managerul e văzut ca un chiabur”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu. „El dă salarii si, vezi Doamne, el duce de râpă instituţia. Ne-am supus tuturor reglementarilor”, a spus el. „Raportăm lună de lună ministerului, iar acelaşi minister ne pune în situaţia de a încălca prevederile unui contract şi de a a ajunge tot mai aproape de zona deifinită de Codul Penal. (...) Noi nu facem decât să aplicăm legea şi toţi cei pe care îi cunosc sunt oameni responsabili”.
Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii „George Enescu”, a declarat despre întrevederea de marţi de la Palatul Victoria: „Cei doi miniştri ai Culturii şi Finanţelor vor stabili care e cuantumul rectificării până luni. Săptămâna viitoare toate instituţiile ce ţin de MCIN vor discuta cu directorii economici din minister pentru a ajunge la un minim necesar pentru o bună funcţionare. Doamna prim-ministru va convoca o nouă întâlnire cu managerii de instituţii săptămâna viitoare. Problema sunt banii şi cum îi împărţim. Am propus să se stabilească criterii şi priorităţi după care să se întoarcă suma ce revine Ministerului Culturii. Pentru că institituţiile reprezentative trebuie să aibă prioritate în redistribuirea sumei care va exista pentru MCIN. Altfel, dacă se împarte pe simpatii s-ar putea să nu ajungă nici pentru Filarmonica din Botoşani, nici pentru cea din Bucucureşti”.
Beatrice Rancea a anunţat că, la Opera din Iaşi, există riscul ca Corpul de balet să fie desfiinţat. Paula Popoiu a spus că nu poate plăti paza pentru Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
„Nu ştiam că vor fi tăieri de bani. Acum nu pot plăti paza... Avem 360 de acţiuni pe an şi am crezut că vom primi măcar acel buget pe care l-am primit anul trecut, dar nu cu 30% mai puţin. Bugetul a crescut, dar pentru salariile care au crescut conform legii, nu. De 3 ani nu am primit niciun leu pentru investiţii. Patrimoniul e pe cale de dispariţie, dar nu putem achiziţiona noi obiecte care ne sunt oferite. Tot de 3 ani nu obţinem bani pentru investiţii pentru restaurare. Am făcut tot felul de dulcegării la primar pentru a veni să ne repare un acoperiş”.
Virgil Niţulescu, managerul Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi reprezentant al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, a anunţat că a înmânat o listă cu problemele financiare cu care se confruntă muzeele. „Sunt foarte nemulţumit pentru că în media s-a spus că actorii au ceva cu guvernarea, că părea un conflict personal, este vorba despre un conflict pe care institituţiile publice aflate în subordinea MCIN le au cu Mininisterul Finanţelor, nu cu cel al Culturii”.
„Faţă de 2018, bugetul pentru MNŢR e cu 2,81% mai mare. A crescut pentru salarii, dar a scăzut cu 33% pentru «Bunuri şi servicii». A crescut salariul minim pe economie. Scăderea reală ar putea fi, de fapt, de 37% (...) Am decis să reducem faţă de anul trecut cu 1/3 programele culturale oferite publicului”, a spus Niţulescu.
El a adăugat că muzeul pe care îl conduce a primit abia în luna mai doar 30% din suma solicitată. „Se pregăteşte România de o criză? Pentru că pe noi ne afectează foarte mult şi afectează identitatea culturală a României”.
La întâlnire au participat, între alţii, reprezentanţi ai Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, Institutului Naţional al Patrimoniului, Teatrului Naţional din Craiova, Muzeului Naţional de Artă al României, Teatrului Naţional de Operetă, Centrului Naţional al Dansului, Operei Naţionale din Cluj-Napoca.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
