Bogdan Oprea, spoecialist în comunicare, oferă în volumul „Fake news şi dezinformare online: recunoaşte şi verifică. Manual pentru toţi utilizatorii de internet”, ediţia a doua apărută la Editura Polirom, metode şi instrumente de apărare împotriva dezinformării, a manipulării, folositoare atât jurnaliştilor, cât şi publicului larg. „Fenomenul fake news are perioade în care naraţiunile acestea de dezinformare, de manipulare sunt pe o pantă ascendentă, alte momente când se calmează şi identificăm momentele acestea cu evenimentele care se întâmplă în spaţiul public”, a declarat autorul manualului pentru News.ro.
Cu un subiect de actualitate, prima ediţie a volumului „Fake news şi dezinformare online: recunoaşte şi verifică. Manual pentru toţi utilizatorii de internet”, apărut în aprilie 2021 s-a epuizat în mai puţin de şase luni de la lansare. „Mă bucur că oamenii sunt dornici să afle cum să se protejeze în faţa acestui flagel al manipulării, al dezinformării, al propagandei, pentru că odată cu izbucnirea războiului din Ucraina suntem victime ale unei propagande, ale unei manipulări care are un substrat ideologic, mai ales aici în vecinătate”, a mărturisit autorul.
Volumul, o parte din lucrarea de doctorat a autorului, care acoperă şi celelalte concepte - informare corectă, ştire adevărată, persuasiune, dezinformare, manipulare - merge până la propagandă, la spălarea creierelor, care sunt include şi manipularea minţilor prin tortură.
„Fenomenul fake news are perioade în care naraţiunile acestea de dezinformare, de manipulare sunt pe o pantă ascendentă, alte momente când se calmează şi identificăm momentele acestea cu evenimentele care se întâmplă în spaţiul public. În funcţie de ele ne putem da seama că urmează o campanie care va avea asociate şi mesaje de dezinformare pentru că, din păcate, ponderea cea mai mare de naraţiuni de dezinformare este instrumentalizată sau dintr-o instrumentalizare politică şi geopolitică a spaţiului public şi atunci sunt lansate în spaţiul public manipulări pentru a şubrezi opinia publică, în special în societăţile democratice. Cum apare un subiect interesant pe tapet, vedem cum se activează în jurul lui diferite canale prin care se produce această dezinformare”, a mai spus Bogdan Oprea pentru News.ro.
Cum să ne ferim de fake news?
Trei lucruri sunt importante: „Primul este să consumăm ştirile acolo unde se întâmplă. De exemplu, dacă avem o problemă, ne doare un dinte, mergem la stomatolog. Nu mergem în stradă şi pe primul om pe care îl vedem îl rugăm să ne rezolve problema. Avem o problemă cu gazele în casă, chemăm un specialist. Haideţi să ne informăm din zonele în care informaţia trece prin filtrele jurnalistice de verificare, de analize. De aici, reiese să nu ne informăm de pe reţelele de socializare, să nu se informăm din platformele de mesagerie. De altfel, acestea sunt nişte medii de divertisment. Al doilea pas: dacă totuşi vrem să ne informăm de acolo, trebuie să folosim motoarele de căutare cu câteva cuvinte cheie. Se regăsesc informaţiile respective şi în surse credibile media care ne-au câştigat încrederea? Acesta este un indicator bun. Şi al treilea pas: verificăm unde am găsit informaţia: fie că vorbim de site-uri, ne uităm în arhivă, în secţiunea despre patronat, referitoare la echipa de redacţie, sunt indicatori ai autenticităţii site-ului respectiv”, a explicat Bogdan Olteanu.
Ediţia a doua a acestui manual a fost îmbunătăţită în proporţie de 25%, cu date, statistici, iar pe partea psihologică, autorul a explicat „mai bine care sunt mecanismele care ne vulnerabilizează iar cea mai mare pondere pe care o aduce noua carte se referă la instrumentarul de aplicaţie, DOOM-uri, instrumente online de verificare, care fac parte din instrumentarul pe care îl folosesc jurnaliştii profesionişti, cei de investigaţie, fact-checker-ii şi care sunt tot mai numeroase de la an la an. Eu le-am actualizat, sunt peste 70 în această ediţie şi le-am pus la dispoziţie jurnaliştilor”.
Propaganda de război
„Lucrarea mea tratează dezinformarea, care este doar o componentă a manipulării informaţiei. Ideologizarea dezinformării face parte din instrumentarul propagandei. Aş spune că războiul din Ucraina nu a început pe 24 februarie 2022, nici în 2014, odată cu anexarea Crimeei, în opinia mea cred că n-a încetat vreodată după Războiul Rece. Războiul informaţional nu s-a încheiat niciodată. Exemplu: Platforma EUvsDisinfo, de verificare de informaţii oficiale ale Uniunii Europene, înfiinţată în 2015, a avut demantelate până astăzi peste 15.544 de naraţiuni pro-Kremlin. Cifra este colosală”, a precizat Bogdan Oprea.
Bogdan Oprea predă la Facultatea de Jurnalism şi un curs facultativ pe această temă - „Fake News şi dezinformare online. Recunoaşte şi verifică” - pe care l-au urmat timp de trei ani peste 360 de studenţi.
La evenimentul de lansare a cărţii, care a avut loc vineri la Librăria Humanitas Cişmigiu, alături de autor s-au aflat profesorul Mihai Coman, jurnalistul Cristian Pantazi, istoricul Cosmin Popa. Discuţia a fost moderată de jurnalistul Ovidiu Şimonca.
Profesorul Mihai Coman: „Cuvântul cheie din „fake news” este „news” pentru că ştirea este o formă culturală. Ştirile au apărut foarte târziu, la sfârşitul secolului XIX în SUA, ca un ansamblu de tehnici de a asambla informaţia într-o formă culturală care se adresa unui public foarte larg. Fake News este de fapt un cameleon între ştiri, este o ştire care seamănă cu ştirea dar nu îndeplineşte nişte condiţii de bază: intersectarea surselor, echilibru, verificarea acurateţii. Dar se deghizează foarte bine şi ne dăm foarte greu seama de ea. Fake News n-a început cu războiul din Ucraina”.
„Presa este despre precizie şi această carte este o mică răzbunare pentru mine, care traduce pe înţelesul tuturor modul în care ne putem apăra de acest flagel devastator”, a spus Cristian Pantazi, care a dat exemple de dezinformări ale Rusiei, unul fiind că ruşii se pregătesc să apere Transnistria pentru că Ucraina s-ar pregăti să o invadeze, neexistând nicio informaţie în sensul acesta, iar alta, recurentă, care apare încă din 2014, venită tot din partea Rusiei, cum că Occidentul, şi mai exact SUA, este de vină pentru invadarea Ucrainei de către Rusia. Sunt trăznăi uriaşe, dar care prind la o parte a populaţiei. În această carte găsim instrumentul prin care ne putem apăra de aşa ceva”.
Piaţa de media liberă economic în România, în care concurenţa să fie reală, este soluţia pentru a scăpa de dezinformare. „Mesajele din partea presei corecte ar ajunge la un număr tot mai mare de oameni”, este concluzia jurnalistului.
„Politicienii guvernează cu ambii ochi la televizor, la internet, la numărul de like-uri”
În această carte sunt tratate „transformările mentale şi culturale care facilitează proliferarea ştirilor false”. „Noi trăim practic în epoca post-adevărului. Nu contează o aserţiune dacă e adevărată sau nu, important este că o cred foarte mulţi. Şi dacă o cred foarte mulţi, trebuie să o luăm în seamă. Asta înseamnă o răsturnare mentală foarte periculoasă. (...) Avem ţări întregi în care politicienii nu guvernează cu noi ca posteritate, ci guvernează cu ambii ochi la televizor, la internet, la numărul de like-uri. Asta înseamnă că politicienii tind să se comporte asemenea unor starlete de pe tot felul de reţele în căutarea succesului facil. De aici şi proliferarea atitudinilor populiste”, a spus istoricul Cosmin Popa.
„La 30 de ani de la căderea, teoretică, a regimului comunist, foarte multe dintre explicaţiile pentru ceea ce ni se întâmplă astăzi rezidă în maniera frauduloasă în care s-a făcut transferul de putere dintre comunism şi post-comunism şi în modul în care, paradoxal, în absenţa unui succesor oficial al PCR, structurile regimului, comparativ cu toate celelalte ţări din fosta Europă Centrală au făcut poate cel mai de succes salt în tranziţie. Aici este explicaţia pentru tot ceea ce ni se întâmplă astăzi, inclusiv pentru în-feudarea presei de astăzi”, a mai spus istoricul.
Bogdan Oprea a declarat că a analizat paginile oficiale de Facebook ale preşedintelui, prim-ministrului în funcţie şi liderului opoziţiei care au candidat la alegerile prezidenţiale din 2019 şi n-a fost o surpriză să descopere că utilizau tehnici de manipulare. „Sunt aşa numiţii troli, în limbajul politic sunt numiţi postaci, în literatura de specialitate le spunem conturi neautentice iar ponderea lor este extrem de mare”.
Referitor la comentariile utilizatorilor hiper-activi, aşa cum sunt numiţi în volum, care fac acuzaţii la orice ştire sau mesaj, Bogdan Oprea spune că singura măsură împotriva lor este să-i ignorăm. „Ignoraţi orice astfel de comentariu. Scopul este să vă angreneze în discuţiile lor, să vă tragă în bătălia lor”.
În ultimii cinci ani, raportările oficiale ale Facebook arată că de când luptă cu aceste conturi false a identificat şi a şters 26 de miliarde de conturi false, asta înseamnă de 9 ori numărul de utilizatori activi pe care îi are Facebook.
Bogdan Oprea este specialist în comunicare în administraţie publică şi a lucrat la nivel înalt atât în România (fiind, printre altele, purtător de cuvânt al preşedintelui României şi şef al Departamentului de Comunicare Publică al Administraţiei Prezidenţiale, purtător de cuvânt al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii), cât şi în Uniunea Europeană (fiind, printre altele, consilier de rang înalt al UE pentru comunicare şi vizibilitate în cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova).
A susţinut una dintre primele lucrări de doctorat în ştiinţele comunicării pe tema fake news şi a dezinformării online, cu o cercetare asupra alegerilor prezidenţiale din România, pentru care i a fost acordat titlul de doctor cu distincţia „Excelent/Summa cum laude”. Din 2007 este cadru didactic la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde, în urmă cu trei ani, a lansat primul curs din mediul universitar românesc dedicat combaterii fenomenului dezinformării, manipulării şi fake news ului online („Fake news şi dezinformare online: recunoaşte şi verifică”) şi unde mai predă şi alte cursuri de jurnalism şi comunicare („Inovaţie media şi tehnologie”, „Producţie de presă scrisă”, „Presă şi actualitate” etc.). Timp de 12 ani, a profesat ca jurnalist şi a ocupat poziţii redacţionale, de la cele de redactor şi reporter până la cea de redactor şef adjunct la mai multe media româneşti centrale (printre care Evenimentul zilei, Adevărul de seară, NewsIn, Prima TV). Totodată, a lansat şi a condus editorial şi administrativ mai multe cotidiene de reţea şi reviste lunare de nişă. De a lungul timpului, a fost bursier în cadrul mai multor programe ale Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii şi ale Comisiei Europene. Este implicat activ în multiple proiecte de voluntariat în ţară, dar şi în misiuni umanitare internaţionale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
