Vizitarea monumentelor istorice şi a siturilor arheologice a avut o evoluţie fluctuantă până în 2025, de la 30% în 2014, la 66% - 67% în intervalul 2022 - 2024, 66% dintre respondenţi urmăresc zilnic ştiri, 10% dintre respondenţi au mers la cinematograf cel puţin o dată pe lună, arată datele din Barometrul de Consum Cultural, lansat joi de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC).
"Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri şi comunităţi sociale" propune o perspectivă asupra consumului cultural înţeles ca fenomen social integrat în practicile cotidiene şi în dinamica relaţiilor dintre oameni şi comunităţile din care fac parte.
Coordonatorii volumului, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general al INCFC, şi dr. Anda Becuţ Marinescu, director de cercetare al INCFC, vor prezenta principalele rezultate. La discuţie vor participa Dan Jurcan, directorul Departamentului de Cercetare al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), prof. univ. dr. Cătălin Augustin Stoica, Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA şi lect. univ. dr. Bogdan Florian, de la Departamentul de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene al SNSPA.
Cele mai ridicate procente de participare anuală se înregistrează în cazul obiectivelor de patrimoniu şi al festivalurilor sau spectacolelor muzicale.
• Activităţile culturale instituţionalizate, care necesită un grad mai ridicat de educaţie culturală, înregistrează procente reduse, non-publicul depăşind 70%.
• Publicul ocazional manifestă un consum episodic şi selectiv, orientat cu precădere către viaţa comunitară (sărbători locale), excursii şi evenimente legate de patrimoniu.
Publicul potenţial indică o deschidere mai mare spre diversificare, remarcându-se printr-o participare crescută la cinematograf şi muzee, fiind strâns ancorat în experienţe de mobilitate şi petrecere a timpului liber.
• Publicul stabil/ fidel integrează consumul cultural ca pe o practică sau un ritual recurent, practicile accesibile şi repetabile (mersul la cinematograf şi lectura la bibliotecă) ocupând un loc central în stilul său de viaţă.
Rezultatele arată o răspândire ridicată a ascultării muzicii (96%) şi a vizionării programelor TV informative (92%) cel puţin o dată în ultimul an.
• Filmele prin cablu TV şi emisiunile de divertisment sunt, de asemenea, practici foarte dese.
• Lectura cărţilor este menţionată de 55% dintre respondenţi, iar audiobookurile sunt menţionate de 20%.
• Consumul de filme prin streaming (48%) indică prezenţa relevantă a platformelor digitale, fără a sugera înlocuirea completă a mediilor tradiţionale.

Participarea culturală în spaţiul public
Datele comparative pentru perioada 2014 - 2025 evidenţiază o dinamică neuniformă a participării culturale în spaţiul public. Se observă atât practici care s-au dezvoltat în ultimul deceniu, cât şi forme de participare care au rămas relativ stabile sau au înregistrat scăderi.
Un exemplu de creştere pe termen lung îl reprezintă vizitarea monumentelor istorice şi a siturilor arheologice: de la 30% în 2014, la 66% - 67% în intervalul 2022 - 2024. În 2025, 65% dintre respondenţi au declarat că au vizitat un monument istoric sau un sit arheologic cel puţin o dată în ultimele 12 luni. Este cea mai mare pondere dintre activităţile culturale în spaţiul public incluse în studiu.
Vizitarea muzeelor, expoziţiilor şi galeriilor de artă a avut şi ea o evoluţie fluctuantă, de la 36% în 2014 la 45% în 2022 şi 2023, apoi la 39% în 2025.
La cinematograf au mers 34% dintre respondenţi în 2025, faţă de 38% în 2024.
Raportul dintre cinema şi muzee se inversează la frecvenţa lunară. În 2025, 10% au mers la cinematograf cel puţin o dată pe lună, iar 3% au vizitat un muzeu, o expoziţie sau o galerie cu aceeaşi frecvenţă. Cele două măsurători le oferă managerilor repere despre câte persoane participă pe parcursul unui an şi cât de răspândită este participarea stabilă.

Anual, 23% au participat la spectacole de teatru (în afara festivalurilor). Participarea la festivaluri de muzică a fost de 38%, aceeaşi pondere ca în 2024, după un vârf de 41% în 2022.
Mersul la bibliotecă pentru lectură sau împrumut a fost confirmat de 17% dintre respondenţi în 2025, faţă de 21% în 2014.
Pentru sărbători şi evenimente locale, ponderea a scăzut de la 78% în 2024, la 61% în 2025.

Datele susţin necesitatea analizării contextelor sociale, economice şi teritoriale în care se formează obiceiurile consumatorilor.
Autorii semnalează diferenţe mari de consum şi acces în mediul rural, în oraşele mici şi în oraşele sub 100.000 de locuitori şi lipsa unei evidenţe statistice a oraşelor fără instituţii publice de cultură. Extinderea accesului la cultură în spaţiul public presupune reducerea barierelor economice şi geografice, precum şi dezvoltarea unor oferte culturale flexibile şi adaptate diverselor categorii de public, care să încurajeze participarea constantă şi să transforme experienţele ocazionale în practici culturale recurente, integrate în viaţa comunităţilor.
Două decenii de cercetare sistematică a consumului cultural
Volumul este cel de-al 20-lea număr al Barometrului de Consum Cultural, cercetare iniţiată în 2005 de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, continuată şi dezvoltată de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC). Primele ediţii au urmărit distribuţia infrastructurii, accesul la bunurile şi serviciile culturale şi frecvenţa participării. În timp, cercetarea a inclus preferinţele şi motivaţiile publicului, barierele întâmpinate şi contextele în care oamenii participă la viaţa culturală. Întrebările păstrate de la o ediţie la alta permit urmărirea schimbărilor în timp.
Structurat în patru capitole - "Consumul cultural în spaţiul public: Dimensiuni teoretice, tipologii de public şi tipare de participare", "Consumul cultural non-public: rutine, receptare şi tipuri de consumatori", "Cetăţenia democratică în contextul practicilor de consum cultural" şi "Percepţii şi atitudini faţă de diversitatea etnică şi imigranţi în România" -, "Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri şi comunităţi sociale" depăşeşte perspectiva strict cantitativă asupra consumului cultural şi investighează rolul culturii în organizarea vieţii cotidiene, consolidarea relaţiilor sociale şi dezvoltarea comunităţilor.
Analiza consumului cultural în spaţiul public conturează un peisaj divers al modurilor de petrecere a timpului liber, în care participarea este orientată cu precădere către activităţi recreative, sociale şi experienţe desfăşurate în afara spaţiilor convenţionale, în timp ce formele culturale specializate şi cele organizate în cadrul instituţiilor de profil atrag un interes mai redus.
Studiul Barometrul de Consum Cultural, ediţia 2025, constituie un sondaj de opinie, pe un eşantion reprezentativ naţional, pentru populaţia de 18 ani şi peste.
Volumul aproximativ este de 1064 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eşantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing). Pentru fiecare respondent, au fost înregistrate datele sociodemografice, ceea ce a permis să fie validată structura eşantionului: genul, vârsta, nivelul de educaţie, mărimea localităţii (oraşe de peste 200 de mii de locuitori, oraşe între 100 şi 200 de mii de locuitori, oraşe între 30 şi 100 de mii de locuitori, oraşe sub 30 de mii de locuitori, comune) şi subregiunile de dezvoltare.



























