Bulgaria a destructurat o operaţiune de spionaj cibernetic în cadrul căreia grupuri internaţionale de hackeri au menţinut accesul neautorizat la reţelele guvernamentale timp de aproape cinci ani şi au extras cel puţin 130 de gigabytes de documente, echivalentul a peste 62 de milioane de pagini, a declarat ministrul Inovării şi Transformării Digitale, Ivan Vasilev, în cadrul unei conferinţe de presă organizate după o şedinţă a Consiliului de Miniştri, informează Novinite.
Operaţiunea a început în 2021 şi a continuat până în luna august a acestui an, când a fost descoperit accesul neautorizat. Atacatorii s-au infiltrat în sistemele utilizate de instituţiile de stat pentru schimbul de documente şi informaţii, deplasându-se între diferite părţi ale infrastructurii şi colectând date privind funcţionarea administraţiei.
Vasilev a subliniat că atacurile s-au concentrat asupra sistemelor guvernamentale de schimb de documente şi că anchetatorii nu au găsit până în prezent dovezi că informaţiile personale ale cetăţenilor bulgari ar fi fost compromise.
„Atacurile hackerilor au vizat sistemele guvernamentale utilizate pentru schimbul de documente. Până în prezent, nu s-au găsit dovezi care să sugereze că datele personale ale cetăţenilor bulgari au fost compromise”, a declarat Vasilev.
Prima alertă privind această campanie a fost primită pe 23 iunie, când noul sistem naţional de securitate cibernetică a identificat activităţi neobişnuite în reţeaua unei instituţii de stat. Centrul de Securitate Cibernetică din cadrul „Information Services” AD a notificat autorităţile competente cu privire la această anomalie, ceea ce a determinat activarea procedurilor standard de răspuns la incidente cibernetice şi implicarea Echipei Naţionale de Răspuns la Incidente de Securitate Informatică (CSIRT).
Velizar Varbanov, directorul Direcţiei pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiilor, a declarat că noul sistem a făcut posibilă detectarea unor breşe de securitate care au rămas neobservate timp de ani de zile.
„Datorită noului sistem naţional de securitate cibernetică, am reuşit să identificăm incidente cibernetice care au avut loc cu ani în urmă şi care au rămas nedetectate timp de cinci ani”, a declarat Varbanov.
O analiză tehnică suplimentară a stabilit că incidentul a implicat mai multe instituţii guvernamentale, şi nu doar o singură reţea compromisă. Acesta a fost clasificat ca un incident cibernetic de amploare în conformitate cu Legea privind securitatea cibernetică, ceea ce a dus la activarea Planului naţional de răspuns la incidente cibernetice şi la formarea unui grup de lucru interinstituţional.
Vasilev a afirmat că această campanie a scăpat de sub controlul mai multor administraţii anterioare, deoarece măsurile de securitate cibernetică existente la acea vreme nu funcţionau ca un sistem integrat.
„Pentru prima dată, noul sistem naţional de securitate cibernetică oferă o imagine cuprinzătoare a activităţii din reţelele de stat. Fără acesta, această activitate ar fi rămas probabil ascunsă pe termen nelimitat”, a spus el.
Grupul interinstituţional a reunit Ministerul Inovării şi Transformării Digitale, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Agenţia de Stat pentru Securitate Naţională (SANS), Agenţia Naţională de Informaţii, Serviciul de Informaţii Militare, Agenţia Executivă pentru Infrastructura Guvernului Electronic şi CSIRT.
La anchetă şi la măsurile de răspuns au participat, de asemenea, „Servicii de Informaţii” AD, specialişti din sectorul privat şi parteneri internaţionali, printre care Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).
Grupul a urmat un plan aprobat de Consiliul pentru Securitate Cibernetică. Potrivit lui Vasilev, intervenţia a implicat stabilirea amplorii complete a breşei de securitate, izolarea mediului afectat şi eliminarea atacatorilor din sistemele guvernamentale.
Varbanov a declarat că planul a cuprins cinci etape şi că a treia fază a acestuia, care a implicat eliminarea tuturor fişierelor, proceselor şi indicatorilor de compromitere identificaţi, a fost finalizată. Măsurile au inclus, de asemenea, înăsprirea controalelor de acces la sistemele critice şi întreruperea conexiunilor atacatorilor la infrastructura pe care o utilizau.
„Le-am întrerupt accesul şi am eliminat software-ul rău intenţionat pe care îl instalaseră. Aceştia nu mai primesc informaţii guvernamentale”, a declarat Vasilev.
El a adăugat că toate cele trei etape ale planului de intervenţie în caz de incident au fost finalizate, inclusiv determinarea amplorii compromiterii, izolarea sistemelor afectate şi eliminarea definitivă a atacatorilor.
Ancheta a relevat că infrastructura compromisă includea servere, sisteme informatice, staţii de lucru şi dispozitive de reţea aparţinând organismelor guvernamentale afectate.
Varbanov a afirmat că natura activităţii indica mai degrabă spionaj decât o infracţiune cibernetică motivată financiar sau o încercare de a obţine informaţii personale.
„De obicei, astfel de grupuri de hackeri nu sunt interesate de atacuri cu motivaţie financiară; nu sunt hackeri independenţi şi nici nu sunt interesaţi de datele personale. Interesul lor se îndreaptă către informaţiile unei naţiuni”, a spus el.
El a adăugat că informaţiile disponibile nu indicau faptul că documentele şi datele interceptate de atacatori ar fi fost modificate.
Identitatea celor care se află în spatele operaţiunii şi a eventualilor lor sponsori rămâne necunoscută. Vasilev a precizat că atacatorii erau grupuri internaţionale de hackeri a căror activitate a fost urmărită până în diverse locaţii din întreaga lume.
Anchetatorii nu au stabilit încă dacă aceştia au acţionat independent, au coordonat acţiunile ca un grup organizat sau au operat în numele unor guverne străine sau servicii de informaţii. Ministrul a declarat că nu deţine informaţii cu privire la ceea ce au făcut hackerii cu documentele pe care le-au obţinut.
Varbanov a subliniat că probele tehnice, inclusiv adresele IP, nu sunt suficiente în sine pentru identificarea autorilor.
„Faptul că o adresă se află în Bulgaria, de exemplu, nu înseamnă că hackerul este prezent fizic aici”, a spus el.
El a explicat că stabilirea sursei operaţiunii şi identificarea celor care ar putea să o coordoneze necesită atât informaţii de securitate, cât şi investigaţii tehnice. Trebuiau luate în considerare şi circumstanţele politice din anii în care au avut loc atacurile, inclusiv dacă deciziile luate de Bulgaria au afectat interesele altor ţări sau organizaţii.
Vasilev a dispus efectuarea unor audituri la instituţiile afectate de breşa de securitate şi a sesizat Parchetul în acest caz. Raportul său prezintă acţiunile şi omisiunile autorităţilor de stat pe parcursul celor cinci ani, lăsând la latitudinea instituţiilor competente să stabilească dacă eventualele omisiuni au fost deliberate.
Guvernul depune, de asemenea, eforturi pentru consolidarea protecţiei reţelelor administrative, potrivit Novinite. Măsurile includ o supraveghere mai strictă a conturilor administratorilor, introducerea autentificării multifactoriale şi extinderea sistemului naţional de securitate cibernetică pentru a acoperi 28 de municipalităţi şi administraţii regionale.



























