Procurorul general al României, Augustin Lazăr, prezent miercuri seara la premiera documentarului "The Hunt of Transylvanian Gold", la Muzeul Naţional de Istorie a României, a declarat într-un interviu pentru News.ro că una dintre brăţările dacice de care este foarte ataşat este Mica Pariziană, "suplă", cu aură specială, expusă la MNIR. Augustin Lazăr a deschis dosarul "brăţărilor dacice” în 2004 şi nu se gândea că va ajunge să recupereze 13 din 24 existente. A învăţat să le recunoască după mărime, şlefuire, ca un antropolog. După 10 ani de investigaţii, pentru recuperarea celorlalte 11 predă ştafeta şi spune că va supraveghea acţiunile continuate de mai tinerii procurori.
"Cea care se numeşte Mica Pariziană este cea mai apreciată şi a fost şi spectaculos modul în care s-a organizat surprinderea în mod flagrant pentru a o aduce în ţară. Ea este foarte suplă, finisată şi are o aură specială. Am recuperat-o de la Grand Palais din Paris, acolo a fost depistată. O persoană de bine a observat-o, a dat telefon în Germania, o altă persoană de bine a dat telefon în România, m-a sunat pe mine pentru că ştia că mă ocup de această problemă, şi eu am contactat ofiţerul de legătură de la Paris, domnul Zabou, el a contactat autorităţile franceze. Apoi, autorităţile franceze mi-au spus ce demersuri ar trebui să facem noi pentru a o recupera, adică cerere de comisie rogatorie pe care am trimis-o pe internet. A doua zi, la orele 11.00, s-a organizat flagrantul”, a povestit procurorul general pentru News.ro.
Brăţara a fost ridicată şi depusă la Muzeul Luvru pentru expertiză. "O deţinea un american de la o casă de licitaţii, care pretindea că este a unui tip din Munchen”, a explicat Augustin Lazăr, care a dobândit "o oarecare specializare”, după cum declară, în a recunoaşte şi a aprecia o brăţară, valoarea ei.
Procurorul general asigură că ancheta va continua.
"Fără îndoială, ancheta nu se va opri. Mă voi asigura că vor fi colegi mai tineri care vor prinde această dibăcie din zbor şi vor continua anchetele. Eu voi supraveghea ancheta, nu voi coordona personal pentru că procurorul general al României are sarcini mult mai largi, sunt şi alte dosare importante, dar o voi supraveghea să continue în condiţii bune”.
Brăţările dacice i-au schimbat viaţa.
„În 2004, când am deschis dosarul, nu mă gândeam că voi ajunge aici şi nici că-mi va schimba viaţa. Nu numai viaţa mea, dar şi viaţa celorlalţi. Directorul MNIR a mărturisit că i-am schimbat viaţa. Eu? Nu. Aceste piese, pentru că nu a mai putut dormi noaptea, se gândea numai la ele, ce e de făcut şi unde erau de găsit. Mi-au captat aceste piese toate gândurile şi preocupările şi au influenţat viaţa noastră şi a celor din jur”, a explicat procurorul general.
Procurorii urmăresc prin Interpol cele 11 brăţări lipsă, precum şi piese Koson, care au fost furate din situl din Munţii Orăştie.
Procurorul general al României a mai declarat pentru News.ro că cele 11 spirale există, unele se ştiu în ce ţări se află, există fotografii ale artefactelor şi este convins că se pot recupera.
"Unele brăţări sunt în Uniunea Europeană, prin state cu piaţă foarte dezvoltată de antichităţi, şi altele în Statele Unite. Dar, pe lângă brăţări, avem scuturile pe care le urmărim, sunt piesele Koson, piesele Lysimach... Sunt cantităţi mari, din păcate, care s-au furat de acolo. Noi trebuie să ne protejăm mai bine siturile decât am făcut-o până acum”, a subliniat Lazăr.
Procurorul general mai spune că statul îi va ajuta pe cei care cooperează pentru găsirea spiralelor, a pieselor de tezaur. Autorităţile române au plătit 500.000 de euro pentru o brăţară preluată de la un colecţionar care, la rândul său, o cumpărase.
"În situaţia în care vin persoane care vor să coopereze cu noi, suntem obligaţi. Dacă ei vin din proprie iniţiativă şi-şi demonstrează buna credinţă, nu le putem ridica bunurile dacă nu le facem despăgubirea compensatorie prevăzută de lege”.
Spiralele au fost descoperite la celebre case de liciaţie, magazine de antichităţi din Paris, Londra şi New York. Cele 13 brăţări dacice reprezintă poate cea mai valoroasă recuperare de bunuri de patrimoniu care aparţin României.
Documentarul "Vânătoarea după aurul transilvănean”, care a avut premiera miercuri, la MNIR, a fost produs de casa Kogainon prin Dan Dimăncescu, consul onorific al României la Boston.
"Acest film este un caz-şcoală, un caz semnificativ, care poate fi valorificat pentru sensibilizarea multora. Documentarul este despre ceea ce înseamnă spiritului de echipă, judecători, procurori, poliţişti, experţi, şi mai ales poliţişti necunoscuţi. Acest film ar trebui dedicat acestor oameni, a investigatorilor necunoscuţi a căror identitate numai noi o ştim”, a declarat Augustin Lazăr.
Sergiu Nistor, consilierul preşedintelui României, a transmis opinia preşedintelui Klaus Iohannis: „Sunt aici pentru a exprima respectul preşedintelui României pentru instituţiile care luptă cu infracţionalitatea. Sunt aici pentru a exprima respectul preşedintelui României pentru toţi cei din sistemul Ministerului Culturii. Protejarea patrimoniului cultural este un obiectiv al strategiei naţionale, nu este politică moartă. Conştiinţa că patrimoniul cultural este obiectiv al interesului naţional şi al apărării identităţii naţionale vine probabil şi din faptul că ani de zile aţi putut proba că acest patrimoniu există, că este foarte valoros (...) Dovada că ceea ce aţi făcut este de interes public general, şi chiar mai mult, naţional, este că Dan Dimăncescu a făcut din scenariul dumneavostră un subiect de film, un film care aduce şi celor care ştiu mai puţin despre trecutul nostru informaţia că-l avem şi că este foarte valoros”.
Dan Dimăncescu a explicat la rândul său că acest film reprezintă modesta sa contribuţie ca român pentru România.
"Filmul vorbeşte despre aspecte ale României pentru publicul din toată lumea. Este o poveste foarte importantă pentru publicul din străinătate. Este modesta noastră contribuţie ca români pentru România. Importanţa filmului o reprezintă faptul că este un caz-şcoală din punct de vedere al investigaţiei”, a afirmat el. "Unii estimează că afacerea cu artefacte este una de 19 miliarde de euro”, a adăugat consulul.
Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), a declarat la premiera documentarului că "România a reuşit să recupereze probabil cea mai importantă descoperire din ultimii 175 de ani”.
Brăţările dacice cântăresc 12,6 kilograme şi au fost repatriate prin prevederile convenţiei UNIDROIT. În filmul produs de Kogainon, publicul va putea vedea că una dintre spirale a stat ascunsă sub coteţul unui câine, unii experţi le catalogau false, procurorul-şef a fost acuzat de un căutător de comori de fabricare de dosar, dar şi că aceste bunuri au dus la crimă. Documentarul a adunat cele mai importante mărturii, peisaje, poveşti şi oameni care au contribuit la recuperarea artefactelor.
Filmul, regizat de tânărul Andrei-Nicolae Teodorescu, este structurat pe nouă capitole: The Prosecutor, The Expert, The Backlash, The dog owner, The Serbian Connection, The Treasure Hanters, The Dacians, The Spirals Reveled, The Curse.
Povestea spiralelor dacice a început în Munţii Devei. Expertul Barbara Deppert, care a ajutat în investigaţie, spune în film: "Aşa ceva nu am mai văzut”, poveşte ce a simţit când a văzut bijuteriile. "Aveau o aură...”, a adăugat ea. De ce s-au păstrat atât de bine şi de ce au fost descoperite aşezate unele în altele, cu grijă? Experţii intervievaţi în film declară: "Aurul pentru daci era din altă lume. Nimeni nu s-a mai purtat cu aurul aşa cum au făcut-o dacii. Au muncit la ele ca şi cum ar fi fost din lut”, explică Barbara Deppert felul cum au fost lucrate podoabele. "Au fost aşezate unele în altele cu scopul de a proteja aşezarea”, spun experţii în film.
Publicul va afla că experţii de la Muzeul Luvru au fost primii care au stabilit autenticitatea brăţărilor. „Sunt originale, antice şi executate în tehnica dacică”, au afirmat ei.
"Sunt urmărite în continuare, prin Interpol, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; cinci scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, potrivit informaţiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
La premiera filmului "The Hunt of Transylvanian Gold" au fost prezenţi şi Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Laura-Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, Raluca Prună, fost ministru al Justiţiei, experţi, poliţişti, antropologi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
