Raportul de audit al performanţei încheiat la Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), ”Utilizarea fondurilor publice destinate Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice în perioada 2010-2014”, arată neregulile, lipsa de transparenţă privind programul şi recomandă iniţierea de către Ministerul Culturii a unui act normativ prin care să fie completat şi precizat cadrul general de organizare, desfăşurare şi finanţare multianuală a acestuia.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Echipa de auditori publici externi a concluzionat că Ministerul Culturii nu şi-a îndeplinit atribuţiile cu privire la iniţierea unui proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 593/2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului, elaborarea sau avizarea unor proiecte de acte normative, regulamente, norme şi metodologii, potrivit legii, pentru domeniul specific de activitate al INP, care să aibă caracter obligatoriu. Tergiversarea iniţierii acestui cadru normativ a condus la favorizarea apariţiei disfuncţiilor consemnate în derularea PNR.

În raportul publicat online de Curtea de Conturi se constată lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte proiectul de fundamentare tehnico - economică a Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice (PNR) anual, care este înaintat spre analiză şi aprobare Ministerului Culturii, şi minimalizarea dezbaterilor şi propunerilor de măsuri necesare - tehnice, economice şi administrative, pentru derularea Programului Naţional de Restaurare anual, aprobat de Ministerul Culturii.

Neregulile semnalate au condus la diminuarea eficienţei Programului Naţional de Restaurare şi a potenţialului său în ceea ce priveşte restaurarea, reabilitarea, reinserţia şi nu în ultimul rând promovarea patrimoniului cultural imobil.

Având în vedere numărul foarte mare de obiective înscrise în Lista monumentelor istorice, stadiul de conservare precar al multora dintre acestea, ritmul lent în care se derulează activităţile de restaurare şi precaritatea resurselor alocate de la bugetul de stat pentru PNR, echipa recomandă ca Ministerul Culturii, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului şi cu alte instituţii centrale, să analizeze şi să reglementeze atât o delimitare clară a responsabilităţilor şi competenţelor cu privire la monumentele istorice între autorităţile centrale şi cele locale, cât şi crearea de parteneriate între acestea, care să asigure în principal cofinanţarea activităţilor de restaurare şi conservare.

În anul 2013, a fost încheiat un singur contract de achiziţie pentru restaurare la obiectivul ”Poarta sărutului”, finalizat cu Proces - verbal de recepţie la terminarea lucrărilor din data de 24 octombrie 2013, iar în anul 2014 nu a fost încheiat nici un contract.

În anul 2012 a fost încheiat un număr de 29 contracte, din care au fost finalizate 15 contracte, 13 contracte fiind încă în derulare în anul 2015, un contract pentru care au fost sistate lucrările.

La începutul anului 2014, totalul sumelor contractate până la acea dată şi nedecontate era în valoare de 101.043.485 de lei. În anul 2014, au fost decontate lucrări în sumă de 11.000.000 lei. Până la data de 16 noiembrie 2015 au mai fost realizate lucrări în valoare de 14.046.368 de lei. În concluzie, pentru perioada următoare, necesarul de finanţare doar pentru lucrările contractate este de aproximativ 76 milioane de lei.

Din totalul de 36 obiective cu proiectul finalizat prin PNR pentru care s-a cheltuit suma de 3.899.706 lei, 10 obiective au fost eliminate ulterior, fără o justificare scrisă în acest sens. Suma decontată pentru cele 10 proiecte a fost în valoare de 1.129.486 de lei.

Conform datelor prezentate de Direcţia tehnică şi de restaurare a monumentelor istorice, în perioada 2010 - 2014 a existat un număr de 196 obiective care au fost introduse în Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice şi pentru care nu au fost demarate proceduri de achiziţie. Dintre acestea 149 de obiective au fost eliminate din PNR, acţiune pentru care echipa de auditori publici externi nu a identificat nici o motivaţie scrisă din partea persoanelor abilitate.

Recomandarea auditorilor publici externi pentru conducerea INP constă în luarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor O.M.F.P. nr. 400/12.06.2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, în vigoare
începând cu data de 22 iunie 2015.

În anul 2010, pentru Programul Naţional de Restaurare, a fost alocată, de la bugetul de stat, suma de 48.738.000 de lei din care s-au efectuat plăţi de 47.771.600,03 lei, restul de 966.399,97 de lei fiind viraţi ca subvenţie neutilizată. În cadrul aceluiaşi program a fost, de asemenea, plătită suma de 44.014 lei provenită din alte surse.

În 2011, suma de 52 de milioane de lei. S-au efectuat plăţi în sumă de 51.928.134 de lei, iar diferenţa de 71.866 lei a fost virată ca subvenţie neutilizată.

Pentru anul 2012, PNR a primit de la bugetul de stat suma de 55 de milioane de lei din care s-au efectuat plăţi în valoare de 48.895.364 lei, diferenţa de 6.104.636 lei fiind virată ca subvenţie neutilizată.

În anul 2013, din suma alocată - de 13 milioane de lei - s-au efectuat plăţi în valoare de 12.923.445 de lei, iar diferenţa de 76.555 lei a fost virată ca subvenţie neutilizată.

În 2014, au fost alocaţi 11 milioane de lei de la bugetul de stat pentru PNR. Din aceştia s-au efectuat plăţi în valoare de 10.999.463 lei, diferenţa de 537 de lei fiind virată ca subvenţie neutilizată.

Ministrul Culturii a aprobat lucrările de investiţii, reparaţii curente finanţate de instituţie, avizate de Consiliul tehnico-economic al ministerului şi propuse de Comisia Naţională de Restaurare a Monumentelor Istorice, cuprinse în Programul Naţional de Restaurare anual, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat, cu această destinaţie, se arată în raportul de audit.

La Institutul Naţional al Patrimoniului nu a fost standardizat cadrul de organizare, desfăşurare şi finanţare a Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, mai notează auditorii publici externi.

INP a întreprins demersuri cu privire la iniţierea unui proiect de act normativ prin care să fie instituit cadrul de organizare, desfăşurare şi finanţare a Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, toate acestea rămânând fără răspuns.

După analizarea situaţiei pe cei patru ani, auditorii spun că se impune iniţierea de către Ministerul Culturii a unui act normativ prin care să fie completat şi precizat cadrul general de organizare, desfăşurare şi finanţare multianuală şi elaborarea unui Ghid de finanţare, care să prevadă conţinutul documentaţiei de propunere a unui obiectiv (monument istoric) în PNR, cât şi procedurile de parcurs pentru validarea finanţării acestuia, specifice Programului Naţional de Restaurare a monumentelor istorice.

Pe 26 noiembrie 2015, a fost înaintată lui Vlad Alexandrescu - ministru al Culturii la acea dată - varianta de lucru a proiectului de Hotărâre pentru completarea H.G. nr. 593/2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului.

Proiectul de act normativ are ca scop declararea Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice (PNR) de importanţă naţională, precum şi asigurarea gestionării în condiţii de eficienţă şi transparenţă a acestui program, prin stabilirea obiectivelor şi cadrului general de derulare.

Proiectul elaborat în anul 2013, dar pentru care nu s-a decis promovarea, a fost actualizat de Serviciul Legislativ şi Relaţia cu Parlamentul (SLRP), ca urmare a schimbărilor de la nivelul Guvernului, respectiv al Ministerului Culturii şi a fost supus conducerii în vederea însuşirii, pe 12 martie 2014. Proiectul nu a fost semnat de conducerea MC nici în anul 2014. În 2015, ca urmare a schimbării conducerii ministerului, SLRP a reiterat propunerea de promovare a proiectului, ultima notă înaintată ministrului Culturii fiind cea din 16 aprilie 2015.

Principala modificare propusă este: Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice este program multianual de importanţă naţională, conform art. 39 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, sunt stabilite categoriile de monumente istorice ce pot fi incluse în program.

Consecinţa directă a lipsei unei metodologii aprobate de Ministerul Culturii, spun auditorii, a fost introducerea în Programul Naţional de Restaurare a unor obiective de restaurat care nu au fost identificate, selectate şi aprobate în mod real.

De asemenea, faptul că nu a existat cadrul legal pentru încheierea de contracte multianuale a condus la situaţia în care în contabilitatea angajamentelor legale încheiate de instituţie erau evidenţiate doar sumele alocate prin PNR în anul respectiv şi nu valoarea totală a contractului.

În 2013, Curtea de Conturi a României a efectuat la Institutul Naţional al Patrimoniului controlul cu privire la modul de atribuire, încheiere şi derulare, în anul 2012, a contractelor de efectuare a lucrărilor la monumente istorice.

În Raportul de control încheiat au fost constatate şi consemnate abateri de la legalitate şi regularitate referitor la derularea procedurilor de achiziţie a lucrărilor de conservare - restaurare la obiectivele din Programul Naţional de Restaurare 2012, iar pentru unele s-a constatat că au fost indicii că s-au efectuat cu încălcarea legii penale, drept pentru care Raportul de control a fost transmis la organele de cercetare penală, privind alegerea procedurii de achiziţie, stabilirea şi verificarea criteriilor de calificare şi selecţie, derularea şi atribuirea procedurilor de achiziţie publică.

Potrivit auditului, nu doar că autoritatea contractantă a reuşit arareori să atribuie lucrări pentru sume mai mici decât valorile iniţial estimate (contractele atribuite la valori de 99% din cele estimate nefiind satisfăcătoare şi concludente), dar în cadrul unor proceduri de achiziţie a acceptat oferte de preţ şi ulterior a atribuit contracte care depăşeau valorile estimate ale lucrărilor, uneori cu puţin sub 10%, prag peste care avea obligaţia de a respinge aceste oferte, în baza prevederilor art. 361 alin. 1 lit. e1 din H.G. nr. 925/2006.

În perioada auditată (2010-2014) care a făcut obiectul misiunii de audit al performanţei, auditorul public intern nu a efectuat nicio misiune de audit de sistem asupra derulării Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice la nivelul Institutului. Există doar un raport de audit efectuat în perioada 07 - 25 martie 2013, cu tema ”Evaluarea PNR 2012 - Lucrări de proiectare” pentru perioada de activitate a anului 2012, din care rezultă doar numărul contractelor iniţiate.

Potrivit organigramei aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2700/10.11.2011, în structura organizatorică a Institutului Naţional al Patrimoniului este prevăzut Biroul audit public intern în subordinea directă a directorului general, cu două posturi din care era ocupat numai unul. Începând cu data de 12 septembrie 2014 niciunul din cele două posturi disponibile în cadrul biroului audit public intern nu a mai fost ocupat. Astfel, performanţa sistemului de control intern din cadrul INP a fost catalogată ca fiind una redusă.

Institutul Naţional al Patrimoniului a fost înfiinţat în 2009, în baza H.G. nr. 1410/2009 privind reorganizarea unor instituţii aflate în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, prin comasarea Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice cu Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, care s-a desfiinţat. Este instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii, fiind organizat şi funcţionând conform prevederilor H.G. nr. 593/2011, actualizată, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.