Academia Română, la aniversare: Binecuvântări şi sugestii de noi misiuni, după 151 de ani de la înfiinţare

Academia Română a sărbătorit, luni, 151 de ani de la înfiinţare şi 150 de ani de la fondarea bibliotecii instituţiei, printr-un eveniment la care au fost prezente personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, membri ai academiilor europene, principele Radu şi numeroşi politicieni.

Sesiunea extraordinară a început cu o alocuţiune a preşedintelui Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, care a trecut în revistă realizările instituţiei şi a vorbit despre importanţa proiectului de Strategie de dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani.

Ionel Valentin Vlad a precizat că, până în luna noiembrie a acestui an, forul doreşte ca proiectul să treacă prin toate etapele, pentru ca strategia să fie implementată.

”Realizarea cu succes a obiectivelor reprezintă o garanţie că va fi un instrument-motor de convergenţă internă şi de dezvoltare a României”, a spus preşedintele Academiei Române.

Legat de evenimentele propuse pentru Centenarul Marii Uniri, Ionel Valentin Vlad a specificat faptul că Academia Română are în vedere realizarea a 14 proiecte, ”care necesită fonduri şi ne preocupă foarte mult”.

Între cei care au rostit discursuri luni, în Aula Academiei Române, s-au numărat preşedinţele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, Patriarhul României, monseniorul Ioan Robu, arhiepiscopul romano-catolic, Sergiu Nistor, care a transmis mesajul Preşedinţiei, Pavel Năstase, ministrul Educaţiei Naţionale, Şerban Constantin Valeca, ministrul Cercetării şi Inovării, şi Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Principele Radu a transmis mesajul Custodelui Coroanei. ”Astăzi, este o instituţie de prestigiu, una dintre puţinele care pot conferi identitate, mândrie, încredere şi stabilitate societăţii noastre”, a caracterizat principele Radu, în discursul său, Academia Română.

”Suntem în secolul al XXI-lea, facem parte din familia naţiunilor în care a triumfat democraţia, avem libertate, suntem membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi ai Uniunii Europene, ne bucurăm de beneficiile reconectării ţării noastre cu lumea. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil dacă acum 150 de ani temelia instituţională a României nu ar fi fost aşezată”, a mai spus principele Radu.

Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea au declarat că susţin, în mod oficial, strategia de dezvoltare a ţării propusă de Academia Română pentru următorii 20 de ani.

În viziunea lui Tăriceanu, Academia Română a demonstrat ”perseverenţă în toate domeniile”, deţine un rol ”democratic” şi este un ”reper pentru societate”. El a amintit de câteva dintre realizările instituţiei, între care cultivarea ştiinţelor şi artelor, publicarea operelor clasicilor şi contemporanilor, de atlase şi dicţionare.

Strategia, publicată anul trecut, este un proiect ”curajos, de anvergură”, iar după 150 de ani ”aveţi datoria de a reflecta asupra unei noi misiuni”, a mai spus Tăriceanu.

La rândul său, Liviu Dragnea a afirmat că această instituţie trebuie să aibă principalul rol în realizarea strategiei comune a României în promovarea şi susţinerea interesului naţional în contextul modificărilor care se preconizează în Uniunea Europeană.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a spus că fiecare politician român trebuie să aibă un exemplar al Strategiei de dezvoltare. ”Voi face totul ca această strategie să fie temelia acestei ţări (...) Susţin total un astfel de proiect concensual”, a declarat Liviu Dragnea.

El a atras atenţia asupra schimbărilor majore ce vizează funcţionarea Uniunea Europeană: ”Din punctul meu de vedere, suntem în faţa unui moment istoric care poate defini atât viitorul României, cât şi al Europei pentru viitoarea jumătate de secol, cel puţin”.

”Tot contextul european este mult mai complex - avem, pe de o parte, o relaţie tensionată cu Federaţia Rusă şi prezenţa României în graniţa de est a Vestului, aşa cum aţi spus în această lucrare, promovarea interesului în cadrul UE trebuie să meargă, în acelaşi timp, mână în mână, cu o creştere a rolului României în NATO şi cu o consolidare a parteneriatului strategic cu Statele Unite”, a mai spus Dragnea.

Atât Patriarhul Daniel, cât şi Monseniorul Ioan Robu, au lăudat şi binecuvântat înaltul for şi politicienii.

”Biserica Ortodoxă Română a binecuvântat şi susţinut de la început acest proiect naţional”, a spus Patriarhul Daniel, care a povestit câteva dintre momentele în care preoţi ortodocşi au fost alături de mari oameni de cultură consideraţi ”indezirabili” de regimul comunist.

Monseniorul Ioan Robu a susţinut un scurt discurs în Aula Academiei Române. ”Nu mi s-a spus să mă pregătesc pentru o intervenţie, iar domnul preşedinte mi-a spus să dau o binecuvântare”.

”Ridic gândul către Dumnezeu şi cer să binecuvânteze pe toţi membrii Academiei care au plecat din această lume şi să le dea fericirea fără de sfârşit. Membrilor actuali ai Academiei, Dumnezeu să le dea sănătate şi putere. Dacă privim la situaţia ţării, trebuie să admitem că la orice ne-am gândi, la sănătate, la educaţie, avem alături noţiunea Postului - care înseamnă strădanie şi o anumită tristeţe interioară. Eu vă doresc tuturor binecuvântarea lui Dumnezeu”, a spus Monseniorul Ioan Robu.

De cealaltă parte, Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a afirmat: ”Aniversarea de azi nu ar trebui să aibă un caracter pur formal. Ne trebuie o cultură a continuităţii. Trebuie să medităm asupra istoriei acestei instituţii. România de azi are mare nevoie de modele”.

”A sosit momentul să trecem la diferenţiere, care nu poate avea loc decât prin exerciţiului spiritului critic”, a mai spus el.

Viziunea - spiritul prospectiv prin care cultura română a recuperat toate handicapurile cu care pornise la drum, la începutul secolului al XIXl-ea -, solidaritatea (donaţiile), legea depozitului legal - o metodă simplă şi a dus la constituirea celui mai mare fond de carte din România -, rolul personalităţilor - sunt învăţăturile atribuite Academiei Române de ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale.

În încheierea evenimentului, academicianul Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de ştiinţe din Republica Moldova, a oferit o medalie lui Florin Filip, directorului bibliotecii Academiei Române.