Semnele timpurii ale întârzierilor de vorbire la copii: Ce trebuie să ştie părinţii

Întârzierile de vorbire reprezintă un subiect delicat pentru mulţi părinţi, mai ales în primii ani de viaţă ai copilului. Identificarea semnelor timpurii şi intervenţia rapidă pot avea un impact major asupra dezvoltării limbajului.

Un logoped Bucureşti poate oferi sprijin specializat pentru a ajuta copiii să depăşească aceste dificultăţi. Dar cum putem identifica aceste semne şi ce ar trebui să facă părinţii atunci când observă întârzieri de vorbire?

Care sunt semnele timpurii ale întârzierilor de vorbire?

Dezvoltarea limbajului are loc în etape bine definite. În primul an de viaţă, copilul ar trebui să înceapă să gângurească, să repete sunete simple şi să imite vocile din jur. Dacă la 12 luni copilul nu începe să emită sunete distincte sau nu răspunde la numele său, acesta poate fi un prim semn de întârziere. Lipsa acestei etape poate semnala probleme în dezvoltarea comunicării verbale şi poate justifica o vizită la un cabinet de psihologie.

În jurul vârstei de 18 luni, majoritatea copiilor încep să utilizeze cuvinte simple precum „mama” sau „tata”. Dacă aceste cuvinte nu apar sau sunt folosite foarte rar, părinţii ar trebui să fie atenţi. Un vocabular extrem de limitat la această vârstă poate fi un semn clar că dezvoltarea limbajului nu evoluează corespunzător. De asemenea, dacă copilul nu încearcă să repete cuvintele pe care le aude sau foloseşte sunete izolate în loc de cuvinte, aceasta ar putea indica o întârziere semnificativă.

La 2 ani, copilul ar trebui să poată urma instrucţiuni simple precum „Adu mingea” sau „Pune jucăria acolo.” În cazul în care copilul nu reuşeşte să înţeleagă cerinţe simple sau evită contactul vizual atunci când i se vorbeşte, este recomandată o evaluare logopedică. Refuzul de a răspunde la solicitări verbale sau incapacitatea de a identifica obiecte comune poate semnala dificultăţi în înţelegerea limbajului.

Pe măsură ce copilul se apropie de 3 ani, el ar trebui să poată formula propoziţii scurte din 2-3 cuvinte şi să poată folosi corect pronumele („eu”, „tu”). Dacă nu reuşeşte să îşi exprime dorinţele, să răspundă la întrebări simple sau dacă foloseşte gesturi în locul cuvintelor, este posibil ca dezvoltarea limbajului să fie afectată. În plus, dificultăţile în a construi propoziţii simple sau evitarea interacţiunilor verbale pot sugera probleme mai complexe de comunicare, care ar trebui evaluate de un logoped Bucureşti.

Un cabinet de psihologie din Bucureşti poate oferi evaluări şi terapii logopedice personalizate pentru a susţine copilul în această etapă. Terapeutul poate lucra cu copilul pe exerciţii de articulare, dezvoltare a vocabularului şi înţelegere a limbajului, toate adaptate nivelului său de dezvoltare.

Recomandări pentru părinţi: Cum să sprijini dezvoltarea limbajului

Pentru a încuraja dezvoltarea limbajului, părinţii pot adopta câteva strategii simple, dar eficiente. Aceste activităţi nu doar că stimulează vorbirea, dar contribuie şi la consolidarea relaţiei părinte-copil.

• Vorbirea constantă: Comunică în mod constant cu copilul, chiar şi atunci când acesta nu poate răspunde. Descrie acţiunile zilnice („Acum punem jucăriile la loc”) şi numeşte obiectele din jurul său. Acest tip de comunicare îi oferă copilului modele verbale pe care le poate imita ulterior. De asemenea, este important să vorbim clar şi lent, astfel încât copilul să poată înţelege şi repeta cuvintele.
   
• Citirea poveştilor: Cărţile ilustrate sunt un instrument excelent pentru dezvoltarea vocabularului. Alege poveşti scurte, simple şi repetă cuvintele noi pentru a le întipări în mintea copilului. Încurajează-l să arate spre imagini şi să denumească obiectele. De exemplu, întreabă-l „Ce animal este acesta?” sau „Ce culoare are maşina?” Astfel, copilul va învăţa să facă conexiuni între cuvinte şi obiecte.
   
• Jocuri interactive: Jocurile care implică numirea obiectelor, culorilor sau acţiunilor pot stimula comunicarea. De exemplu, „Unde este mingea?” sau „Ce animal face muu?” Aceste activităţi sunt distractive, dar şi educative, permiţând copilului să asocieze sunetele şi cuvintele cu acţiuni specifice.
   
• Întrebări deschise: Evită întrebările la care se poate răspunde doar cu „da” sau „nu.” În schimb, întreabă „Ce vrei să mănânci astăzi?” sau „Ce ai desenat aici?” Întrebările deschise oferă copilului posibilitatea de a-şi extinde răspunsurile şi de a formula propoziţii mai complexe.
   
• Feedback pozitiv: Atunci când copilul reuşeşte să folosească un cuvânt nou sau să formuleze o propoziţie, laudă-l şi încurajează-l. Repetă cuvintele corect şi oferă modele de propoziţii complete. De exemplu, dacă spune „apă,” răspunde cu „Da, ai cerut apă. Vrei un pahar cu apă?” Astfel, îi oferi un model de propoziţie completă şi îl încurajezi să repete.
   
• Evită corectările agresive: În loc să corectezi greşelile copilului, reformulează propoziţia în mod corect şi repetă-o. De exemplu, dacă spune „Vreau apa,” răspunde cu „Vrei un pahar cu apă?” Această metodă permite copilului să audă varianta corectă fără a se simţi descurajat.
   
• Interacţiuni zilnice: Transformă activităţile zilnice în oportunităţi de comunicare. La cumpărături, cere copilului să numească obiectele din coş. În timpul plimbărilor, discută despre culorile maşinilor sau sunetele din jur.
   

Dacă observi semne de întârziere în dezvoltarea limbajului copilului tău, nu aştepta ca acestea să dispară de la sine. Intervenţia timpurie este esenţială pentru a sprijini dezvoltarea comunicării. Programează o evaluare împreună cu Tudor Petu şi oferă-i copilului tău sprijinul necesar pentru a-şi dezvolta abilităţile de comunicare. Un logoped bun din Bucureşti te poate ghida pas cu pas în acest proces, oferind soluţii personalizate pentru nevoile fiecărui copil.

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.