Dragoş Iliescu, profesor universitar, specialist în psihologie aplicată în context ocupaţional şi în testarea şi evaluarea psihologică şi educaţională a lansat "Testarea Standardizată în Educaţie", prima carte care pune sub lupă evaluarea în sistemul educaţional românesc. Cartea a apărut sub umbrela Editurii Humanitas şi este deja disponibilă în librăriile editurii din toată ţara.
Lucrarea îşi propune să aducă în prim-plan o perspectivă echilibrată în ceea ce priveşte testarea standardizată în educaţie şi de a face acest subiect mai accesibil şi mai uşor de înţeles pentru toată lumea.
Lansarea cărţii a avut loc seara trecută, în cadrul unei prezentări publice la care au participat Prof. Marcel Bartic şi Daniela Vişoianu, specialist în politici publice în domeniul educaţie.
„Aceasta este o carte de tip eseu, intenţia fiind să fac inteligibil, pe cât posibil, acest subiect în primul rând profesorilor, deoarece aceştia vor trebui să accepte sau nu această evoluţie. Însă cartea este ţintită şi către părinţi, către elevi, dar şi către toţi cei care într-un fel sau altul sunt legaţi de educaţie. Eu cred ca evaluarea nu este o componentă a educaţiei, este parte din ADN-ul educaţiei. Sper că această carte va fi un punct de plecare pentru dezbateri şi discuţii publice constructive şi că va contribui la îmbunătăţirea modului în care se realizează procesul de evaluare în sistemul educaţional românesc. Mi-am propus să aduc un punct de vedere echilibrat, care să umple un gol de informaţie relevantă despre testarea standardizată, un subiect actual şi de mare importanţă”, spune Prof. Univ. Dr. Dragoş Iliescu.
Cartea "Testarea Standardizată în Educaţie" abordează cu rigurozitate concepte psihologice şi educaţionale complexe, precum testarea, evaluarea, standardizarea şi competenţele. Cu toate acestea, este scrisă într-un limbaj accesibil, în spiritul iluminismului, pentru a putea fi înţeleasă de către o gamă largă de cititori, indiferent de cunoştinţele specializate. Cartea este structurată în mai multe capitole, oferind o analiză detaliată a diferitelor aspecte ale evaluării standardizate: "Introducere în evaluarea standardizată", "Domenii ale evaluării standardizate", "Efecte pozitive ale evaluării standardizate", "Riscuri, efecte perverse (şi alte preocupări legitime legate de evaluarea standardizată)", "Dezvoltarea testelor standardizate şi asigurarea calităţii" şi "Alternative la testarea standardizată".
„Testarea standardizată a devenit o temă care a trezit cel mai mare interes în ultimii 10-15 ani, ceea ce nu se întâmplă foarte des în sistemul nostru de învăţământ, iar faptul că am ajuns să discutăm cu argumentele pe masă şi să le vedem atât din perspectivă pro, cât şi contra, cred că e cel mai mare câştig al tuturor celor implicaţi în procesul de învăţare. Sunt ani în care colegii noştri au avut aceeaşi fişă de evaluare la sfârşitul anului şcolar, aceeaşi grilă de evaluare a performanţelor, aceleaşi criterii. De fapt, progresul trebuie văzut altfel, trebuie să ne raportăm la ce facem în sala de clasă”, a spus Prof. Marcel Bartic.
Impactul folosirii testării standardizate asupra profesorilor
În anul 2016, Ministerul Educaţiei publica un raport din care reieşea faptul că un profesor din mediul gimnazial foloseşte 16 ore pe săptămână pentru activităţi legate de evaluare, într-un fel sau altul: gândind teste, aplicând teste, scorând teste, oferind feedback la teste. 16 ore înseamnă mai mult de o treime din timpul săptămânal al profesorilor de la clasă. În cadrul prezentării publice, s-a adus în discuţie în ce măsură aceasta poate fi considerată ca o investiţie raţională a timpului, concluzia fiind că aceste ore ar putea fi investite în capacitatea profesorului, în timpul său, pentru a face educaţie şi nu evaluare.
„Deci le dă mai multă flexibilitate. Le salvează timp pentru a se concentra pe alte lucruri. Principalul scop al evaluării este feedback-ul. Niciodată nu facem evaluare doar de dragul evaluării. Evaluarea în esenţă generează date pe care nu le-am avea altfel. Pentru că datele stau la baza unor politici, şi pe baza acelor date trebuie să luăm decizii. Iar aceste decizii îl implică pe copil, dar implică probabil şi profesorul, poate restul clasei, poate părintele care ar trebui să susţină învăţarea, procesul de învăţare. Deci nu doar că îl ajută pe profesor să economisească 16 ore pe săptămână, sau poate mai mult în unele cazuri, ci îl ajută să şi dea acel feedback”, adaugă Prof. Univ. Dr. Dragoş Iliescu.
„Testarea standardizată vine la pachet cu multă emoţie, mai ales atunci când influenţează o alegere de viaţă. Itemul presupune manifestarea unei performanţe, e posibil succesul, la fel şi eşecul, doar că noi nu suntem într-o societate care să fie la fel de relaxată şi faţă de eşec, ca şi faţă de succes. Nouă nu ne place să ni se pună note. Indiferent că se cheamă standardizate sau nu. Iar părinţii sunt într-o profundă ceaţă privitor la ceea ce ştiu copiii lor. Nota este singurul indicator, şi atunci ne construim un sistem de referinţă legat de note. Iar fiindcă nu avem standarde, nu ştim ce înseamnă nota 8, spre exemplu, iar singurele ancore pe care le avem sunt prin comparaţie cu colegii de clasă”, a spus Daniela Vişoianu.
De obicei, testele standardizate vin cu rapoarte standardizate, care sunt redactate în aşa măsură încât copilul, dar şi părintele să înţeleagă ce înseamnă nota respectivă şi ce poate face mai departe ca peste o săptămână nota să fie alta, şi mai mare. Vorbim în acest caz despre un întreg ecosistem, în care testarea standardizată e o celebrare a unicităţii, o celebrare a faptului că fiecare este altfel.
###
Dragoş Iliescu este autor a peste 200 de articole ştiinţifice, capitole de carte şi cărţi. Pe lângă cariera academică, acesta a fost activ în consultanţă de‑a lungul ultimilor 25 de ani, fiind implicat în sau conducând un număr de proiecte importante privind testarea şi evaluarea psihologică şi educaţională, în contexte comerciale sau guvernamentale, în Europa, Asia, Africa şi America de Sud. Totodată, este fost preşedinte al International Test Commission (ITC) şi actualul preşedinte al Diviziei 2 (Evaluare psihologică şi educaţională) al Asociaţiei Internaţionale de Psihologie Aplicată.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
