În perioada 2 noiembrie – 5 decembrie 2023, va avea loc cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului de Muzică Veche Bucureşti, unul din cele mai importante evenimente de muzică cultă din România.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Tema pe care organizatorii o propun pentru această ediţie este „Affetti”.

În epoca Barocului muzical s-a dezvoltat o teorie bazată pe studii, categorii şi principii, cunoscută generic drept „teoria afectelor” şi care a influenţat major estetica mai multor domenii artistice, printre care şi muzica. Ideea de bază a acestei teorii era aceea că toate trăirile, emoţiile umane pot fi percepute prin intermediul celor două simţuri: văz şi auz.

Pornind de la „affetti”, programul ediţiei din acest an a festivalului propune o călătorie în lumea fascinantă şi generoasă a naturii umane.

Artişti invitaţi

Pe parcursul celor cinci săptămâni de concerte de înaltă ţinută, publicul va fi în compania unor artişti din elita muzicii vechi, din Europa şi România. Invitatul special al acestei ediţii este Jordi Savall, o personalitate majoră a muzicii vechi, care a marcat ultima jumătate de secol prin activitatea interpretativă şi prin demersurile fervente de redescoperire a unor comori muzicale pierdute  sau  uitate.  Alături  de  ansamblul  Hespèrion  XXI,  fondat  de  Jordi  Savall  în  1974,  va interpreta lucrări de D. Ortiz, G. Sanz, P. Guerrero, A. Martin y Coll, Fr. Correa de Arauxoale, în care sonorităţile „lumii vechi” se îmbină cu cele ale „lumii noi”.

În cadrul festivalului, vor mai evolua: clavecinistul Alexander von Heißen (Germania), François Lazarevitch şi Les Musiciens de Saint-Julien (Franţa), Simone Vallerotonda şi trio-ul I Bassifondi (Italia), Mira Glodeanu şi ansamblul Sempre (Franţa/România), Martyna Pastuszka & Orkiestra (Polonia), Elisabeth Seitz şi ansamblul Nuovo aspetto (Germania), ansamblul Fonte  di  Gioia  (România),  ansamblul  Sempre  (România),  Filotheu  Monahul  şi  corul  „Melos paisian” (România).

Concertele festivalului se vor desfăşura în: „Sufrageria Regală” şi Sala Auditorium (Muzeul Naţional de Artă al României), Sala Radio şi Biserica Sf. Ioan Rusul.

„Affetti”  este  o  constantă  a  ultimilor  ani,  în  care  pare  că  suntem  cu  toţii  mult  mai preocupaţi  de  emoţii,  stări  sufleteşti  şi  manierele  lor  de  exprimare.  Ediţia  din  acest  an  a Festivalului construieşte sonor în jurul afectelor şi a exprimării lor. O temă cum nu se poate mai potrivită pentru un festival major! Căci (da!) anul acesta suntem la ediţia cu numărul XVIII. Adică ne serbăm majoratul”, declară Laurenţiu Constantin, fondatorul şi directorul festivalului.

Festivalul va debuta pe 2 noiembrie, de la ora 19:00, la Sufrageria Regală (Muzeul Naţional de  Artă  al  României),  cu  un  solo  de  clavecin  susţinut  de  Alexander  von  Heissen.  Artistul  va interpreta una din „capodoperele bachiene absolute” în materie de clavecin – Goldberg Variations

(BWV   988).   Lucrarea   este   deosebită   atât   prin   frumuseţea   aparte,   cât   şi   prin   arhitectura asemănătoare ca structură cu cea a unui cub Rubik.

Cel  de  al  doilea  concert  din  programarea  festivalului  (4  Noiembrie,  de  la  ora  19,  Sala Auditorium),  va  oferi  un  „preview”  din  armoniile  muzicii  Romei  anilor  1600  în  compania  lui Simone Valerotonda şi a trioului I Bassifondi Italia).

Programul Festivalului poate fi găsit pe: https://earlymusic.ro/

Biletele      se      pot      achiziţiona      din      reţeaua      fizică      Eventim      sau      online: https://tinyurl.com/FMVB2023

Festivalul de Muzică Veche Bucureşti este organizat de Asociaţia Antiqva.

Partenerii festivalului: Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Muzeul Naţional de Artă al României, Primăria Municipiului Bucureşti, ARCUB, Ambasada Spaniei la Bucureşti, Institutul Goethe, Institutul Cervantes, Institutul Francez din România, Institutul Italian de Cultură, Institutul Liszt, Institutul Polonez, CIDIM, Suono Italiano, Parohia Brâncuşi, Fundaţia Calea Victoriei, Festivalul de Muzică Veche Miercurea Ciuc.

Sponsorii festivalului: Hidroelectrica SA, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Garanti Bank, Autonom.

Partenerii media ai festivalului: TV Trinitas, Radio Trinitas, Radio România Muzical, RFI, Radio Clasic, PressHub.ro, Forbes România, Agerpres, Profit.ro, News.ro, Adplayers.ro, Modernism.ro, AgentiadeCarte.ro, Phoenix Media, LumeaCredintei.com, Informateca.ro.

Festivalul de Muzică Veche Bucureşti

Festivalul de Muzică Veche Bucureşti este sinonim cu excelenţa în domeniu. Evenimentul a acoperit de la începuturile sale un gol în oferta culturală bucureşteană şi naţională. Mai apoi, a crescut de la an la an, fiind considerat acum drept cel mai important eveniment de profil din Sud- Estul Europei.

Este  primul  festival  de  acest  gen  din  Bucureşti  şi  unul  dintre  cele  mai  importante evenimente de muzică cultă din România. Este cotat pe locul patru între „cele mai frecventate festivaluri din Bucureşti” (conform Barometrelor de consum cultural pe ultimii doi ani realizate de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală) şi pe locul cinci în cadrul „Studiului de consum cultural  pentru  municipiul  Bucureşti  2015” – studiu  realizat  de INCFC la  iniţiativa ARCUB, pentru elaborarea Strategiei Culturale a Bucureştiului). Din anul 2015 a devenit membru (la  vremea  aceea  singurul  din  România)  al  prestigioasei  Reţele  Europene  de  Muzică  Veche (REMA).

Festivalul este dedicat muzicii vechi europene, de la piese medievale până la muzica renascentistă, barocă, bizantină, mergând până la muzicile vechi ale popoarelor din bazinul mediteraneean şi Orient.

Festivalul nu este un eveniment ce se ocupă de „arheologie muzicală”. Evenimentul pune în evidenţă actualitatea şi prospeţimea unor lucrări muzicale străvechi, dar într-o manieră mereu proaspătă şi originală, sloganul său fiind: „Descoperă noutatea muzicii vechi”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.