Sub presiune bugetară, România traversează de câteva luni o perioadă de schimbări rapide: „Pachetul 1” de măsuri fiscale deja produce efecte, iar „Pachetul 2”, care se află încă în dezbatere, anunţă schimbări structurale: eliminarea IMCA, contrabalansată de reducerea drastică a unor cheltuieli înregistrate de la societăţi din grup, capital social de valori semnificativ mai mari, obligaţia de a avea cont bancar în România, sau reguli mai stricte privind inactivitatea. În acest context, contribuabilii trebuie să reacţioneze rapid prin monitorizare, implementare şi adaptare a sistemelor informatice, dar şi să adopte pe termen lung o strategie conservatoare, pentru a limita riscul fiscal şi operaţional şi a gestiona presiunea bugetară şi administrativă, consideră specialiştii TPA România, companie de top în Europa Centrală şi de Est, specializată în contabilitate, fiscalitate, audit financiar şi consultanţă juridică.
„Pachetul 2 de măsuri fiscale vine pe fondul unor decizii deja aplicate: din 1 august 2025, cota standard de TVA a urcat la 21% (respectiv 11%, pentru cota redusă), accizele la carburanţi au crescut, urmând ca de la 1 ianuarie 2026 impozitul pe dividende să ajungă la 16% şi accizele să fie din nou majorate. Ce înseamnă toate aceste modificări pentru contribuabili? Pe termen scurt, pentru a evita sancţiunile, este necesară o reacţie rapidă pentru monitorizarea şi implementarea schimbărilor impuse, precum şi pentru adaptarea sistemelor informatice la aceste noi reguli care, de prea multe ori, au neplăcutul obicei de a intra în vigoare foarte repede după publicare. În termeni financiari, şi cu efect pe termen lung, abordarea ar trebui să fie mai degrabă conservatoare: impactul asupra bugetelor, cash-flow-ului şi fluxurilor operaţionale ar putea să fie deja analizat şi estimat ca şi cum măsurile ar intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, cu ajustări punctuale dacă forma finală din Monitorul Oficial va fi diferită. Astfel, deşi resursele necesare ar fi semnificative, contribuabilii pot reduce riscul fiscal şi operaţional şi pot anticipa şi contracara efectele negative ale poverii fiscale şi administrative”, explică Daniela Zar, Tax Partner în cadrul TPA România.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Ce modificări ar putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2026, dacă se adoptă „Pachetul 2” – proiect aflat în dezbatere publică
„Pachetul 2” este un proiect de act normativ foarte amplu, care vizează numeroase modificări de natură fiscală şi de procedură fiscală. În prezent, acesta se află în dezbatere publică astfel că forma sa finală poate suferi modificări (potenţial semnificative) până la adoptare şi publicare în Monitorul Oficial. În acest moment, printre cele mai semnificative modificări pe care le propune, sunt:
Eliminarea IMCA, respectiv a impozitului minim pe cifra de afaceri, de 1%, datorat în prezent de societăţile a căror cifră de afaceri depăşeşte 50 de milioane de euro.
Limitarea drastică a deductibilităţii cheltuielilor intra-grup: proiectul publicat iniţial îşi propunea ca acele cheltuieli reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, dobânzi, servicii de management şi consultanţă, înregistrate în relaţia cu entităţi afiliate, să fie deduse în limita a 3% din valoarea cheltuielilor totale, de aceeaşi natură.
„În urma dezbaterilor din ultimele zile, însă, este posibil ca regula să se relaxeze puţin, păstrând însă un caracter foarte limitativ. Mai concret, restricţia ar putea viza cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală şi serviciilor de management şi consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate nerezidente – aşadar, nu ar mai viza dobânzile, şi nu ar mai afecta profund negativ achiziţiile de la afiliaţi români. S-ar putea modifica şi limita de deducere la nivelul de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate. Chiar dacă aceste modificări ale limitelor ar fi adoptate, rămâne totuşi foarte discutabil acest regim, de exemplu prin prisma faptului că intră în contradicţie cu tratatele de evitare a dublei impuneri care stipulează că astfel de servicii sunt impozabile în statul prestatorului (şi nu în România, stat beneficiar al serviciului) – pentru a aminti doar unul dintre contra-argumentele de ordin legislativ”, spune Daniela Zar.
Majorarea capitalului social: proiectul de lege menţionează o majorare consistentă a nivelului minim al capitalului social, de la 200 lei la 8.000 lei; SRL-urile existente ar avea o fereastră de conformare de până la doi ani pentru majorare, sub sancţiunea dizolvării. La acest moment se discută şi despre o posibilă modificare a acestei obligaţii, astfel încât nivelul capitalului social să difere în funcţie de nivelul cifrei de afaceri pentru anul precedent (500 lei pentru societăţi nou înfiinţate şi pentru cifra de afaceri sub 395.000 lei; 5.000 lei pentru cifra de afaceri până la 7.000.000 lei, respectiv 90.000 lei peste nivelul de 7.000.000 lei). Merită menţionat că, deşi majorarea capitalului social presupune un efort financiar din partea asociaţilor, acesta rămâne integral la dispoziţia societăţii pentru desfăşurarea activităţii curente.
Reguli mai stricte cu privire la inactivitatea fiscală a societăţilor: proiectul de lege îşi propune să schimbe fundamental regulile privind societăţile fără activitate, „parcate pe avarii”, prin propuneri precum:
- Situaţii noi pentru care ANAF va declara inactivitatea: nu există un cont bancar în România sau nu au fost depuse situaţiile financiare în maximum 5 luni de la împlinirea termenului legal.
- Termene-limită: maximum un an pentru inactivitatea fiscală; maximum 3 ani pentru inactivitate temporară înscrisă la registrul comerţului. Dacă firma nu se reactivează în termen, ANAF are obligaţia să ceară insolvenţa sau lichidarea.
- Reactivarea este posibilă în interiorul termenelor, prin îndeplinirea tuturor condiţiilor aplicabile (de exemplu, deschiderea unui cont bancar, depunerea situaţiilor financiare şi a declaraţiilor restante etc.).
Ce s-a schimbat deja de la 1 august 2025
Cota standard de TVA a urcat la 21%, iar cota redusă a fost unificată la 11%. Normele de aplicare publicate la final de iulie detaliază încadrările şi regulile specifice anumitor tipuri de operaţiuni, de exemplu: 11% pentru alimente (cu anumite excepţii), medicamente, cărţi, energie termică în sezonul rece şi altele; 21% pentru locuinţele care anterior erau parte a politicilor sociale şi se încadrau pentru cota redusă (cu excepţia unor măsuri tranzitorii). De asemenea, au crescut accizele pentru carburanţi (benzină şi motorină) şi alcool, printre altele. Pentru sectorul bancar, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri, datorat de instituţiile de credit, a crescut la 4% (de la 2% in prezent) pentru semestrul doi din acest an, cu o excepţie care vizează instituţiile care au o cotă de piaţă mai mică de 0,2%.
Modificări deja adoptate, care se vor aplica de la 1 ianuarie 2026
Cota de impozit pe dividende va creşte de la 10% la 16% pentru dividendele care se distribuie începând cu 1 ianuarie 2026. Această modificare va afecta cu precădere persoanele fizice şi asociaţii/acţionarii minoritari care deţin mai puţin de 10% din capitalul social al unei societăţi. Societăţile care au calitatea de acţionari/asociaţi într-o companie românească vor beneficia în continuare de scutire de la plata impozitului pe dividende, dacă deţin minimum 10% din titlurile de participare, pentru o perioadă de minimum un an.
„Pentru acţionarii nerezidenţi, aflaţi în state cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, va fi mult mai important să se verifice şi să se aplice prevederile acestor convenţii, întrucât de cele mai multe ori ele permit aplicarea unor cote de impozitare mai reduse”, spune Daniela Zar.
De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2026, accizele pentru benzină, motorină, alcool vor creşte din nou cu aproximativ 10%.
TVA pentru întreprinderi mici, modificări preconizate pentru 1 septembrie 2025
Conform unui proiect de ordonanţă aflat în dezbatere, care îşi propune să transpună în Codul fiscal prevederile Directivei europene privind sistemul comun al TVA în ceea ce priveşte regimul special pentru întreprinderile mici, ne aşteptăm ca, de la 1 septembrie 2025, plafonul pentru înregistrarea în scopuri de TVA să fie majorat de la 300.000 lei la 395.000 lei.
„Totodată, sunt introduse reguli care vor obliga persoanele impozabile la monitorizarea strictă a plafonului, în sensul în care regimul normal de TVA se va aplica din data în care plafonul este depăşit, începând cu tranzacţia care conduce la depăşirea acestuia. Înregistrarea în scopuri de TVA va trebui să fie solicitată cel târziu la data depăşirii plafonului; prin comparaţie, regulile (încă) aplicabile permit o perioadă-tampon de 10 zile de la data atingerii ori depăşirii plafonului, în care entităţile pot cere înregistrarea în scop de TVA”, explică specialistul TPA România.
Despre TPA România:
TPA România este unul dintre principalii furnizori de servicii de audit financiar, consultanţă fiscală, contabilitate şi consultanţă juridică din România. TPA România are o echipă de peste 150 de angajaţi în birourile sale din Bucureşti şi Cluj-Napoca, acoperind toate regiunile României. Portofoliul de clienţi include companii din industrii diverse, precum imobiliare, construcţii, energie regenerabilă, transport şi logistică, servicii, tehnologie, producţie, retail şi distribuţie, comerţ, agricultură, precum şi instituţii internaţionale şi organizaţii non-profit. Recunoscută ca un partener de încredere pentru investitorii internaţionali, TPA România face parte din grupul TPA, o reţea cu 35 de locaţii în 12 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est şi care reuneşte peste 2.100 de profesionişti. În calitate de membru independent al Baker Tilly Europe Alliance, compania oferă clienţilor acces la o reţea globală de consultanţi fiscali, contabili, avocaţi şi auditori, asigurând susţinere pentru dezvoltarea lor internaţională. Reţeaua Baker Tilly International este prezentă în peste 140 de ţări şi reuneşte 43.000 de profesionişti, fiind una dintre primele 10 reţele de consultanţă la nivel mondial.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
