Nouă din zece profesori şi consilieri şcolari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale fenomenului de bullying. În funcţie de mediu, respondenţii din şcolile bucureştene sunt cei care indică în cea mai mare măsură cea mai ridicată frecvenţă a fenomenului de bullying (28,1%), în timp ce doar 13,4% dintre profesorii şcolilor rurale au optat pentru acest răspuns, arată datele unei analize calitative complexe realizate de Organizaţia Salvaţi Copiii România. În acest context, pentru a putea adresa fenomenul de bullying în diferitele lui aspecte, Salvaţi Copiii România a inaugurat Centrul Antibullying, hub de resurse dedicate copiilor, profesorilor şi părinţilor pentru a înţelege, a preveni şi a răspunde adecvat situaţiilor de bullying şi a îmbunătăţi climatul şcolar.
Doar patru din zece participanţi (43,1%) au încredere în eficienţa mecanismelor de raportare anonimă, în timp ce doar un sfert (25,6%) consideră utilă stabilirea unor profesori cărora să le fie sesizate incidentele şi o proporţie şi mai mică (17,5%) cred în relevanţa participării directe a copiilor prin desemnarea unor elevi cărora victimele bullyingului să le poată sesiza fenomenul, informează Organizaţia Salvaţi Copiii.
Analizând frecvenţa pe care respondenţii o consideră potrivită pentru realizarea de activităţi antibullying, aproape o treime au indicat cele mai ridicate frecvenţe: ”în mod constant – ca parte a culturii şcolii” (31,5%) şi ”ar trebui să fie abordate de fiecare profesor când observă comportamente nepotrivite între elevi” (30,9%), în timp ce un procent nesemnificativ de respondenţi consideră că aceste activităţi nu reprezintă responsabilitatea şcolii (0,4%) sau că ar trebui organizate doar în cadrul programului ”Şcoala Altfel” (1%).
“De peste 10 ani, Salvaţi Copiii lucrează împreună cu profesorii, cu părinţii şi mai ales cu copiii, în şcoli şi comunităţi, pentru a schimba atitudinile şi comportamentele de bullying. Este important ca fiecare actor să-şi înţeleagă rolul şi să-şi asume soluţionarea unui fenomen care are consecinţe grave asupra dezvoltării socio-emoţionale a copiilor. Şcoala trebuie să rămână un mediu în care copilul se simte în siguranţă. Experienţa organizaţiei, susţinută de date din intervenţiile directe în şcoli, arată că sancţiunile singure nu reduc bullyingul, ci pot accentua marginalizarea şi vulnerabilitatea copiilor implicaţi. Soluţiile eficiente se bazează pe prevenire, participare reală şi cultivarea unor relaţii sănătoase în comunitatea şcolară. Este esenţial ca elevii să aibă un rol activ în crearea unui mediu sigur, alături de adulţi care îi ascultă, îi implică şi le validează contribuţia”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Înţelegând toate implicaţiile socio-economice ale acestui fenomen cu impact major asupra capitalului uman al României, de mai bine de 10 ani Salvaţi Copiii cercetează fenomenul în contextul din România şi dezvoltă programe cu impact dovedit asupra copiilor cu vârste între 3 şi 17 ani.
Centrul de Resurse Antibullying este un spaţiu fizic şi virtual în care şcolile şi grădiniţele primesc sprijin real pentru a construi comunităţi educaţionale sigure şi incluzive.
Serviciile oferite în cadrul Centrului de Resurse Antibullying vizează pregătirea specialiştilor (profesori, consilieri şcolari, personal nedidactic din şcoli, specialişti din sistemul de protecţie a copilului, angajaţi ai birourilor de siguranţă şcolară), dezvoltarea şi punerea la dispoziţia şcolilor şi grădiniţelor de metodologii validate ştiinţific pentru prevenirea bullyingului şi promovarea unui climat pozitiv, consiliere şi suport pentru copii, părinţi şi cadre didactice şi referirea cazurilor care au nevoie de servicii specializate, creşterea gradului de participare a copiilor şi tinerilor în programe de prevenire, derularea de campanii de informare şi conştientizare pentru copii, profesori, părinţi şi analize şi cercetări asupra fenomenului de bullying, însoţite de acţiuni de advocacy menite să influenţeze politicile publice astfel încât copiii să beneficieze de măsuri şi resurse dedicate unui climat şcolar sigur şi incluziv.
Din echipa centrului fac parte experţi în domeniul educaţional, formatori, psihologi, psihopedagogi, facilitatori.
Date din ancheta sociologică
Întrebaţi despre factorii sau caracteristicile care fac ca unii elevi să prezinte un risc mai mare de a deveni ţinte ale bullyingului, cei mai mulţi dintre respondenţi (60%) au indicat timiditatea sau caracterul mai retras, următorii factori fiind aspectul fizic (50,2%) şi stilul vestimentar (40,9%), urmate la mică distanţă de sensibilitatea elevului ţintă (39,8%) şi situaţia economică a familiei acestuia (39%).
În ceea ce priveşte responsabilitatea pentru astfel de comportamente, cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj o atribuie elevului care adoptă comportamentul (73,5%), urmat de părinţi/familie (65%) şi anturaj (61%).
Dacă 11,4% dintre respondenţi consideră că (şi) elevul care este ţinta bullyingului este responsabil, se observă că 17,4% dintre participanţi consideră că şi profesorii sunt responsabili, în timp ce conducerea şcolii a fost considerată responsabilă doar de 9,6% dintre respondenţi.
Potrivit analizei, doar şapte profesori din 100 consideră că responsabilitatea este împărţită între elevul care iniţiază, familia acestuia şi şcoala reprezentată de cadre didactice şi conducerea şcolii.
Deşi 9 din 10 respondenţi afirmă că au o bună cunoaştere a fenomenului de bullying şi îl pot recunoaşte şi în practică, remarcăm că, atunci când acestora li se solicită să identifice caracteristicile bullyingului, nu puţini sunt aceia care fac asocieri improprii sau nu identifică trăsături care ţin de natura fenomenului. Astfel, puţin peste jumătate din respondenţi (52,4%) recunosc caracterul intenţionat al comportamentului (cu un nivel maxim de 77,2% în cazul consilierilor şcolari), în timp ce mai puţin de jumătate (48%) recunosc caracterul repetitiv al bullyingului (cu un nivel maxim de 80,8% în cazul consilierilor şcolari).
În schimb, unu din cinci participanţi la sondaj consideră că bullyingul se poate manifesta şi prin conflicte spontane (dar peste o treime din managerii şcolari - 33,8% - sunt de această părere).
Rezultatele sondajului arată că există confuzie în ceea ce priveşte înţelegerea actorilor implicaţi: 31,3% dintre respondenţi considerând că bullyingul se manifestă exclusiv între elevi, în timp ce 30,6% sunt de părere că se poate manifesta şi din partea elevilor către profesori, iar aproape 2 din 5 (19,8%) sunt în situaţia de a confunda bullyingul cu abuzul, considerând că bullyingul se poate manifesta şi din partea profesorilor către elevi.
Peste trei sferturi (75,4%) dintre participanţii la sondaj se consideră bine şi foarte bine pregătiţi pentru a gestiona corespunzător bullyingul între elevi, iar atunci când li se solicită opinia cu privire la cele mai potrivite intervenţii, cei mai mulţi au optat pentru campanii de conştientizare a părinţilor pentru a educa copiii într-o manieră pozitivă (72%), promovarea toleranţei şi respectului reciproc prin activităţi non-formale (64,1%) şi activităţi pentru creşterea coeziunii de grup (62,4%).
Sondajul de opinie a fost completat de aproape 2.500 de cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial, manageri şi consilieri şcolari, răspunsurile fiind colectate în perioada 10-16 octombrie 2025. Distribuţia respondenţilor în funcţie de mediul unde se află şcoala unde predau este una echilibrată: 42,6% activând în şcoli din mediul rural, 28,9% în şcoli din municipiile reşedinţă de judeţ, 21,5% în şcoli din alte oraşe şi 7% în şcoli din Bucureşti. Cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj au o experienţă în profesie de peste 10 ani (72,4%).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
