JLL a participat în perioada 15-18 martie la MIPIM, unul dintre cele mai mari evenimente din domeniul imobiliar din lume, care reuneşte principalii actori din industrie - dezvoltatori, finanţatori şi investitori.
România, una dintre cele mai mari ţări din Europa Centrală şi de Est, nu a avut stand la expoziţie, în timp ce Polonia şi Cehia au promovat, pe lângă Capitale, şi orasele secundare
Brexitul şi situaţia din Rusia au calmat fervoarea investiţională în Vestul Europei temporar; sitemele politice din Polonia şi Ungaria, ridică semne de întrebare investitorilor, o alternativă încep să fie fondurile de investiţii sud- africane la nivel regional
Situaţia macroeconomică bună a ţării noastre este cunoscută şi urmărită cu atenţie şi interes de către investitorii imobiliari. Politicul şi implicarea acestuia în actul de justiţie, precum şi prezenţa timidă a investitorilor locali pe piaţa imobiliară românească sunt semne de întrebare ale investitorilor străini prezenţi la MIPIM atunci când vine vorba de România.
”Investitorii se uită la regimurile politice din Ungaria şi Polonia şi vor să se convingă că România nu este în pericolul de a se confrunta cu o situaţie asemănătoare. Pe de altă parte, toată lumea ştie că fundamentele economice din România sunt bune (indicatorii macroeconomici se prezintă bine şi sunt în trend pozitiv de 3 ani), dar corupţia rămâne un subiect deschis pentru investitori, care aşteaptă deznodământul campaniei duse de DNA”, a declarat Silviana Badea, Head of Capital Markets, Associate Director JLL România.
O altă problemă reclamată de investitori, mai ales de cei care sunt deja în România, vizează actul justiţiei, caracterizat de către aceştia ca fiind ineficient şi neperformant.
”Din păcate, dintre investitorii care deja prezenţi în România şi care s-au întâlnit cu justiţia în anumite speţe comerciale, unii nu au avut cele mai bune experienţe. Rezolvarea unor astfel de speţe comerciale durează câteva luni în alte ţări, iar la noi durează 3- 4 ani. Aceste experienţe neplăcute nu-i mai întorc pe investitori pe piaţa românească, pentru că au impresia că există anumite influenţe asupra actului justiţiei. Astfel de investitori ar trebui să fie primii care să investească în România, într-un moment când lucrurile încep să meargă bine, dar din cauza unor probleme de acest tip îi pierdem. Degeaba încercăm <să vindem> noi acţiunile anticorupţie ale DNA, sunt foarte greu de convins”, a explicat Silviana Badea.
În afara celor deja existenţi pe piaţa locală, investitorii noi depind de finanţare, de condiţiile şi de disponibilitatea acesteia.
Pentru acest an, noutatea este că băncile au condiţii mai bune de finanţare, privind dobânzile, gradul de îndatorare pe proiect şi rata de amortizare, care se apropie de cele din Europa Centrală şi de Est. Mai mult, sunt bănci mari care încep din nou să finanţeze proiecte imobiliare din ţara noastră.
Lipsa investitorilor locali de pe piaţa tranzacţiilor imobiliare, este de asemenea, un semn de întrebare despre piaţa românească.
”În toată Europa, fondurile de pensii investesc o parte din bani şi în real estate. În România nu se întâmplă acest lucru datorită cadrului legal nepermisiv. Investitorii au fost interesaţi de destinaţia acestor bani, adică aproximativ 6 miliarde de euro, respectiv 3,7% din PIB. Investiţiile locale în achiziţia de active imobiliare ar creşte lichiditatea pieţei şi de asemenea ar fi un semnal de încredere pentru investitorii străini”, a adăugat Silviana Badea, Head of Capital Markets, Associate Director JLL România.
În prezent, cumpărătorii locali sunt prezenţi doar în sectorul rezidenţial, retail stradal şi cel al clădirilor de birouri de mici dimensiuni (5-10 milioane de euro).
Există în continuare interes pentru investiţiile în sectorul industrial, atât ca dezvoltare cât şi ca achiziţie, având în vedere fundamentele pozitive, cererea atât din zona logistică şi distribuţie (ghidată de creşterea consumului), cât şi din industrie, şi perspectivele de îmbunătăţire.
În ceea ce priveşte aşteptările cumpărătorilor de active imobiliare, cei care vizează piaţa românească sunt interesaţi mai ales de produse distressed sau cu grade de neocupare mari, la care ar putea să aducă valoare adăugată şi să obţină marje de profit mai mari şi într-un termen mai scurt.
”Din acest punct de vedere există un <divorţ> între cerere şi oferta de pe piaţa românească, deoarece proprietăţile disponibile la vânzare sunt proiecte cu venituri sigure şi stabile, închiriate pe 5-7-10 ani. Nu prea există chilipiruri cu potenţial de redresare, iar investitorii care se uită acum la România, vizează acest tip de proiecte, adică investiţii pe termen scurt”, a declarat Silviana Badea.
La ediţia din acest an a MIPIM au participat aproape 90 de ţări din întreaga lume. Polonia şi Cehia au fost cel mai bine reprezentate ţări din Europa Centrală şi de Est, în timp ce România nu a avut un stand.
”România nu a avut stand la MIPIM. Proznan, al 5-lea oraş din Polonia ca populaţie, şi al 6-lea ca suprafaţă se promova pe spatele cartelelor de acces la eveniment. Nu poţi să nu promovezi o ţară ca România, cu 20 de milioane de locuitori, după 25 de ani de presă proastă în toată Europa. În primul moment când avem ceva bun de spus, la un eveniment atât de important era un moment bun de promovare. În aceste condiţii nu poţi să te aştepţi să ai succes şi să îţi crească volumul de investiţii imobiliare şi nu numai. Un stand cum a fost cel de la Expo 2015, deşi o initiaţiva lăudabilă, nu va schimba percepţia investitorilor. O prezenţă constantă şi concertată de promovare şi o colaborare între mediul privat şi cel public pentru o perioadă de 5-7 ani ne va putea ajuta să transmitem mesajul corect şi să atragem investitori instituţionali, nu doar oportunişti”, a adăugat Silviana Badea.
Polonia şi Ungaria atrag în continuare investitorii, însă pentru prima dată aceştia au început să se întrebe şi să fie îngrijoraţi de situaţia politică din aceste pieţe fără însă ca aceste îngrijorări să se observe în volumele de investiţii.
Referitor la disponibilitatea fondurilor pentru investiţii imobiliare în Europa,”Brexitul” şi situaţia din Rusia au redus, cel mai probabil temporar, apetitul, dar există alternative mai exotice spre exemplu, bani din Africa de Sud (prezentă la noi prin NEPI). În prezent sunt alte 3-4 fonduri sud-africane active în Europa Centrală şi de Est, interesate inclusiv de România.
Despre JLL
JLL (NYSE: JLL) este o firmă specializată în servicii profesionale şi de management al investiţiilor, dedicate domeniului imobiliar, servicii oferite clienţilor care doresc să obţină valoare adăugată prin deţinerea, închirierea sau investiţiile în proprietăţi imobiliare. Înregistrând venituri anuale globale de 5,4 miliarde dolari SUA, JLL activează în 230 de sucursale în 80 de ţări şi înglobează cca 58.000 de angajaţi în întreaga lume. Operând în numele clienţilor săi, compania oferă servicii de management şi servicii imobiliare externalizate, având un portofoliu de aproximativ 316 milioane m2 şi un volum total al investiţiilor de 118 miliarde de dolari SUA rezultat din vânzări, achiziţii şi finanţări la nivel global în 2014. Divizia de management al investiţiilor- LaSalle Investment Management-administrează active imobiliare de 55.3 miliarde dolari SUA. JLL este marcă înregistrată a Jones Lang LaSalle Incorporated. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm vizitati www.jll.com
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
