Orice persoană care are un credit bancar se întreabă ce înseamnă practic o executare silită, când poate începe aceasta şi ce acte sunt considerate a fi acte de executare silită. Trebuie să luăm pe rând fiecare informaţie pentru ca orice persoană interesată să o poată înţelege rapid şi uşor. Astfel, o executare silită asupra unui credit bancar poate începe doar printr-un executor judecătoresc, care formează un dosar execuţional, având ca şi scop recuperarea debitului restant. În acest sens, executorul judecătoresc primeşte o cerere de începere a executării silite din partea creditorului, cu toate documentele anexate, din care se poate face dovada debitului restant.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

În urma analizei documentaţiei, executorul judecătoresc observă dacă debitorul nu a achitat ratele restantele sau până la ce moment le-am achitat, iar ulterior redactează actele de executare silită. Începutul executării silite este în momentul în care debitorul este înştiinţat prin poştă la domiciliul din buletin cu diferite acte procedurale (atenţie foarte mare la domiciliul efectiv şi domiciliul din buletin să coincidă, deoarece se întâmplă în foarte multe cazuri ca şi în cazul clienţilor mei să piardă termenele pentru contestatii la executare tocmai din prisma faptului că nu şi-au actualizat datele din buletin cu privire la domiciliu). Spre exemplu, acte procedurale pot fi: o notificare privind începerea executării silite, o somaţie, o înştiinţare privind încuviinţarea executării silite, o înştiinţare privind măsura popririi conturilor bancare.

Acum că ne-am lămurit cu privire la ce înseamnă o executare silită, când începe aceasta şi prin ce acte putem să înţelegem că suntem executaţi silit în vederea recuperării unui credit bancar neachitat,  avem o imagine în ansamblu asupra aspectelor pe care le vom puncta ulterior.

Evenimente

14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou

Un avocat in Cluj, Roxana Pop explică celor interesaţi ce trebuie să ştie despre aceste cazuri şi cum trebuie să îşi apere drepturile:

1.     Sunt supuse executării silite şi acele credite obţinute, spre exemplu, prin procedură  online?

Pentru că pandemia a impuse ceva schimbări în modul în care instituţiile bancare s-au adresat publicului şi-au oferit serviciile lor, sunt cazuri ale celor care au urmat procedura de cerere a unui credit prin documente online. Tot online au şi primit contractul.

“Sigur că pandemia a creat contextul ideal pentru domeniul virtual, însă semnificaţiile juridice, cât şi modalităţile de executare rămân cele de drept comun. Ce înseamnă acest lucru? Chiar dacă primim contracte de credit bancar online, toate consecinţele juridice rămân cele stipulate în Codul Civil şi Codul de Procedură Civilă.”

Roxana Pop explica că şi aceste tipuri de credite, făcute online, sunt titluri executorii.

2.     În cât timp putem începe procedura de contestaţie la executarea silită a unui credit?

“În 15 zile. Ba chiar mai mult decât atât, avocat Pop Roxana spune: “Plicul în care aţi primit somaţia nu trebuie aruncat. Faceţi astfel o dovadă a datei de la care aţi luat la cunoştinţă despre situaţia executării silite. Atenţie mare la calculul celor 15 zile, potrivit art. 181 C.p.c., este un termen procedural, ceea ce semnifică că în calculul celor 15 zile nu va intra nici ziua în care aţi primit plicul şi nici ultima zi. Totodată, este esenţial să cunoaşteţi faptul că şi zilele libere sâmbăta şi duminica vor fi luate în considerare la momentul calculării celor 15 zile.

Totodată, termenul pentru depunerea contestaţiei la executare este de 15 zile de la momentul la care aţi primit plicul, astfel cum v-am explicat anterior, însă foarte important de reţinut este faptul că dacă doriţi să aveţi o apărare efectivă, iar avocatul să aibă timp pentru a consulta toate actele şi pentru a putea redacta documentele juridice, trebuie să mergeţi cât mai repede la el cu toate actele pe care le-aţi primit. Dacă aşteptaţi până în ultimele zile în speranţa că veţi rezolva dumneavoastră problema, plimbându-vă pe la bănci, executori judecătoreşti şi la cunoştinţe pentru a vă consulta, veţi constata faptul că nu aţi rezolvat nimic, iar timpul rămas pentru ca să puteţi să fiţi apărat corespunzător este unul limitat, iar avocatul dumneavoastră este pus în situaţia în care nu are suficient timp pentru a vă apăra, ceea ce evident duce la pierderea unei sanşe de a scapă de executarea silită.

Vă comunic toate aceste aspecte, întrucât am păţit în nenumărate rânduri situaţiile descrise anterior şi am fost nevoită să le explic clienţilor faptul că nu mai pot să le ofer sprijin juridic, aspect pe care prin aceste informaţii încerc să atrag un semnal de alarmă şi prevenţie.”

3.     Cum va fi motivată contestaţia?

“Depinde de fiecare caz. Dacă au trecut minim 3 ani de la data scadenţei unui credit, datoria este prescrisă. De asemenea, dacă datoria este cesionată, sunt căi de atac.

Sigur, prescripţia executării silite este unul dintre principalele motive care susţine o contestaţie la executare, având ca şi finalitatea anularea actelor de executare silită. Însă, este de reţinut că acest motiv de nelegalitate trebuie probat în faţa instanţei de judecată, prin documente din care să rezulte faptul că timp de 3 ani nu s-a desfăşurat niciun act de executare silită în dosarul execuţional.

Acest aspect nu este aşa de uşor de demonstrat, întrucât într-un dosar execuţional, deseori este o luptă juridică între avocat care încearcă să caute motive de nelegalitate a executării silite şi un executor judecătoresc care redactează acte de executare tocmai pentru a câştiga executare silită şi pentru a recupera sumele rămase restante. Spre exemplu, doresc să menţionez un caz special pe care l-am câştigat recent care viza tocmai o contestaţie la executare împotriva unui credit bancar, având ca şi motiv de nelegalitate a executării silite prescripţia executării silite. În speţa respectivă, lecturând toate actele de executare silită, am observat faptul că timp de 3 ani de zile, în dosarul execuţional a existat doar o adresă efectuată de către executor către Primăria unui oraş pentru a se comunica dacă există bunuri mobile sau imobile pe numele clientului meu.

Vâzând acest aspect, am căutat practică judiciară pentru a demonstra faptul că o adresă către o instituţie publică fără niciun fel de act efectuat ulterior nu semnifică un act de executare silită, motiv pentru care era incidentă prescripţia executării silite. Din fericire pentru clientul meu, prin Încheierea Civilă nr. 6551/ 2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţa de judecată a reţinut următoarele:…adresa emisă de executorul judecătoresc la data de 17.07.2018 şi prin care solicita Primăriei B.M. să comunice dacă debitorul figurează cu bunuri mobile şi imobile nu constituie acte de executare silită în accepţiunea art. 656-659 C. pr. Civ. şi nu are natura unui act întreruptiv de prescripţie…. În concluzie, reţine astfel că actele de executare silită efectuate după data de 13.02.2021 sunt lovite de nulitate întrucât s-au realizat ulterior împlinirii termenului de prescripţie de 3 ani, calculat de la momentul actelor anterioare de executare…

Acesta fiind doar un exemplu de situaţie specială privind incidenţa prescripţiei executării silite, iar ceea ce vreau să evidenţiez este faptul că fiecare speţă are particularităţile sale şi doar printr-o analiză atentă şi adaptată fiecărui client se pot crea şanse reale de câştig. Desigur, sunt şi alte motive de nelegalitate a executării silite, de pildă: greşita comunicare a actelor de procedură din dosarul execuţional, lipsa comunicării cesiunii de creanţă, clauze abuzive, s.a.m.d.”

4.     Pot fi clauzele abuzive un motiv de nelegalitate a executării silite?

“Sigur că da, clauzele abuzive reprezintă un motiv pentru a redacta o contestaţie la executare având ca şi finalitate anularea actelor de executare silită.”

5.     Cine plăteşte cheltuielile de judecată în acest caz?

“Cheltuielile de judecată sunt în sarcina părţii care pierde litigiul. Ceea ce îi interesează pe foarte mulţi clienţi de-ai mei se referă la ce fel de cheltuieli sunt incluse. Aşadar, cheltuielile de judecată reprezintă atât onorariu avocaţial, taxa de timbru achitată pentru a se putea judeca contestaţia la executare, cât şi eventualele cheltuieli pentru xerocopierea dosarului execuţional. În ipoteza în care câştigaţi o contestaţie la executare, avocatul dumneavoastră poate solicita restituirea tuturor acestor cheltuieli.

Totodată, ceea ce este foarte important de reţinut că aceste cheltuieli de judecată vor putea fi recuperate abia în momentul în care soluţia devine definitivă şi irevocabilă. De foarte multe ori am primit această întrebare şi consider că este esenţial ca persoanele aflate în această situaţie să înţeleagă ce semnifică cheltuielile de judecată, când pot fi solicitate şi când vor putea să le primească efectiv.

În încheierea vreau să vă spun dacă mai aveţi neclarităţi sau doriţi să îmi comunicaţi propria speţă mă găsiţi pe site-ul personal de avocat, roxanapop-law.ro.”

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.