NATO a preluat vineri comanda scutului american antirachetă în Europa, după ce Franţa a primit asigurări că acest sistem în valoare de mai multe miliarde de dolari nu se va afla sub controlul direct al Washington-ului, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Acest scut antirachetă, a cărui obiectiv este să apere oraşele europene în faţa oricărei ameninţări din partea unui ”stat paria”, reprezintă unul dintre cele mai sensibile aspecte ale susţinerii militare pe care Statele Unite o acordă Europei. 

Rusia acuză că sitemul antirachetă este de fapt îndreptat împotriva arsenalului său nuclear, ceea ce americanii dezmint.

Evenimente
20 mai - Evenimentul News.ro “Energy Road - Energie la tine acasă”. Parteneri: AS & Partners, FPPG, Delgaz Grid, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Premier Energy, Romgaz
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei

”Liderii vor conveni iniţial că sistemul antirachetă este operaţional. Asta înseamnă că navele americane din Spania vor lucra împreună cu radarul alianţei din Turcia şi cu baza scutului antirachetă din România sub comanda NATO”, a declarat vineri un oficial NATO.

Un al doilea oficial NATO a confirmat informaţia, susţinând că toate condiţiile sunt îndeplinite pentru a trece scutul antirachetă american sub drapelul alianţei militare occidentale.

În plus, Rusia este nemulţumită de demostraţia de forţă pe care o face NATO în estul Europei.

Washington speră că renunţarea la comanda directă asupra scutului antirachetă, în favoarea alianţei multinaţionale, ar putea să-i calmeze pe ruşi. De altfel, aliaţii europeni nu au nimic de câştigat din tensionarea relaţiilor cu Moscova, având în vedere că ruşii reprezintă un furnizor de energie major pentru multe state din UE.

Prin preluarea controlului asupra scutului antirachetă de către NATO, statele europene vor fi responsabile de o parte din finanţarea sistemului.

Această decizie apare în contextul în care NATO pregăteşte desfăşurarea unui număr suplimentar de militari în Polonia, Letonia, Lituania şi Estonia, pentru a răspunde rapid unei posibile agresiuni din partea Rusiei. În schimb, Rusia va reîntări forţele de pe flancul vestic şi sudic cu trei noi batalioane.

Franţa, care conduce eforturile diplomatice pentru pacea din estul Ucrainei, a primit asigurări că scutul antirachetă va fi plasat sub comanda directă şi reală a NATO, printr-un transfer de putere de la generalii americani.

”Cheia este controlul politic, întrucât există consecinţe cu privire la orice intercepţie. Liderii au găsit un compromis potrivit”, a declarat generalul francez Denis Mercier, care conduce această comandă a NATO.

În plus, Franţa a fost de la început reticentă în a-i lăsa pe generalii Statelor Unite să aibă prea multă autoritate în eventualitatea unei crize a rachetelor. 

În cazul unei crize, comandanţii militari vor avea la dipoziţie câteva secunde pentru a decide dacă să folosească sau nu scutul antirachetă pentru doborârea unei rachete balistice. Transferul comandei sub drapelul NATO înseamnă că ambasadorii aliaţilor vor stabili de la Bruxelles un set de reguli cu privire la eventualele situaţii de criză, iar deciziile nu vor fi luate exclusiv de către generalii americani.

Mercier a susţinut că decizia organizării unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia, care va avea loc la câteva zile după summitul de la Varşovia, va reprezenta o ocazie pentru a explica Kremlinului ce înseamnă preluarea comandei de către NATO.

”Al doilea lucru important este dialogul cu Rusia. Trebuie să spunem clar că acest scut antirachetă este îndreptat împotriva proliferării ameninţărilor cu rachete balistice şi nu vizează un anumit stat, cu siguranţă nu reprezintă o ameninţare la adresa arsenalului nuclear rus”, a explicat Mercier.

Anterior, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a susţinut că se îndoieşte de motivul invocat de alianţă pentru ridicarea scutului antirachetă, care se referă la ameninţarea rachetelor balistice iraniene, în special după semnarea acordului nuclear istoric cu Teheranul. 

Statele Unite au operaţionalizat, în luna mai, baza sistemului antirachetă de la Deveselu, în valoare de 800 de milioane de dolari. Scutul antirachetă din Polonia va fi finalizat până la finele anului 2018, completând linia de apărare de pe flancul estic şi sudic al NATO. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.