Interviu oferit de către Simona Anghel – Consultant de mediu la Stratos Management
Cu ce noutăţi vine la pachet anul 2024 la capitolul economie circulară (la nivel naţional, dar şi european)?
La nivel european anul 2024 va aduce noi regulamente ce abordează subiectele de la firul ierbii, precum limitarea risipei alimentare, îmbunătăţirea designulului produselor prin extinderea ciclului de viaţă şi introducerea dreptului cetăţenilor UE de a avea oportunitatea de a-şi repara bunurile, extinderea reţelelor de colectare şi epurare a apelor uzat, precum şi simplificarea procedurilor necesare investiţiilor în industria decarbonizarii şi economia circulară.
Notabil este şi regulamentul privind restaurarea naturii, ce va veni cu noi obligaţii pentru sectoarele de agricultură şi de exploatare a pădurilor, dar şi pentru mediul public prin favorizarea creării de ecosisteme urbane şi îmbunătăţirea conectivităţii apelor de suprafaţă.
Pentru a putea asigura o tranziţie unitară, România va implementa toate aceste directive şi regulamente, dar va şi stabili cadrul legislativ vizând facilitarea accesării fondurilor europene sau finanţărilor necesare, esenţiale pentru a accelera tranziţia.
Ce este contribuţia pentru economia circulară şi ce se întâmplă cu aceşti bani? Se arată eficientă?
Contribuţia pentru economia circulară, care de la începutul anului 2024 a ajuns la 160 lei/tonă de deşeu, este suma ce trebuie achitată pentru deşeurile menajere ce sunt eliminate prin depozitare, şi a fost stabilită pentru a stimula reciclarea deşeurilor. Această se plăteşte către AFM de proprietarii depozitelor (primăriile) sau, acolo unde este cazul, de administratorii depozitelor (salubristi). Deoarece responsabilitatea pentru deşeuri se află la generator, proprietarul sau operatorul de salubritate îşi recuperează contravaloarea contribuţiei de la generator.
Până în prezent, rată de reciclare a deşeurilor menajere este în continuare mică, motiv pentru care putem spune că această contribuţie încă nu a avut impactul dorit în redirecţionarea deşeurilor. Unul din motive poate fi valoarea să mică, în comparaţie cu valorile pe care le observăm la nivel european, unde contribuţia medie este de 500 EUR/tonă.
Ştim că strategia naţională privind economia circulară identifică şapte sectoare economice pentru care se vizează exploatarea potenţialului maxim al economiei circulare. Care dintre cele 7 sectoare face poate cei mai rapizi paşi în acest sens?
Dintre cele 7 sectoare, cel privind ambalajele are cel mai mare potenţial în România, în această zona existând deja o practică de a reintroduce în economie deşeurile de ambalaje, iar România îşi îndeplineşte obiectivele de reciclare a acestora (65% din totalul ambalajelor introduse pe piaţă naţională), şi există un cadru legislativ bine stabilit. Desigur, sunt necesare îmbunătăţiri şi, mai ales, soluţii pentru ambalajele pentru care nu există o altenativa durabilă, însă punctul de plecare în acest sector este unul mai avansat în comparaţie cu celelalte sectoare.
Credeţi că anul electoral pe care îl vom parcurge va veni cu o încetinire sau cu o accelerare a demersurilor necesare cu privire la economia circulară?
Demersurile necesare tranziţiei către acest nou tip de economie vor fi determinate şi puse în aplicare de către Structura de Guvernanţă stabilită prin Planul de Acţiuni. Această structura este una complexă, care se ramifică în majoritatea structurilor intstitutionale din România, şi ajunge până la nivelul tehnic unde sunt implicaţi experţi tehnici din instituţii şi ministere dar şi din industrie. Posibilitatea unor fluctuaţii puternice în demersuri este şi mai mică atunci când luăm în considerare că sectorul bancar şi cel de asigurări au început deja să ceară companiilor client să comunice cum se adaptează la schimbările climatice, indicatorii din acest domeniu fiind strâns legaţi şi de indicatorii economiei circulare.
Aşadar, chiar şi în cazul unei încetiniri a demersurilor legislative, există şi alte presiuni externe asupra companiilor care vor accelera tranziţia.
Din ce parte vedeţi o mai mare implicare pe acest subiect? Mediul public sau cel privat?
Tranziţia către economia circulară trebuie realizată în mod organizat atât de mediul privat cât şi de cel public, iar implicarea ar trebui să fie comună şi, în plus, să includă şi cetăţenii. Mediul public are în principal acţiuni în sfera legislativă şi educaţională, în construirea infrastructurii necesare pentru a colecta şi valorifica deşeurile separat de la populaţie, dar şi să asigure o parte din finanţarea necesară mediului privat. Mediul privat este cel care va avea obligaţia de a îşi adapta produsele şi a le face uşor de reparat, reutilizat şi reciclat, prin investiţii în cercetare şi noi tehnologii, parteneriate cu alte companii sau cu mediul public.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
