Asociaţia Tinerilor din Administraţia Publică (ATAP) a publicat rezultatele chestionarului „De ce (mai) rămânem?”, aplicat în luna august 2025, la care au răspuns 568 de tineri cu vârste între 19 şi 35 de ani, provenind din administraţia centrală şi locală din toate judeţele ţării. Cercetarea a vizat identificarea motivaţiilor, dificultăţilor şi percepţiilor tinerilor care activează în sistemul public. Potrivit chestionarului, 7 din 10 tineri consideră că salariile din sectorul public sunt mici şi necompetitive iar în cazul unei reduceri salariale, 8 din 10 respondenţi ar căuta un alt loc de muncă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Potrivit rezultatului chestionarului, 7 din 10 tineri consideră că salariile din sectorul public sunt mici şi necompetitive iar în cazul unei reduceri salariale, 8 din 10 respondenţi ar căuta un alt loc de muncă sau şi-ar diminua implicarea profesională. În plus, 7 din 10 evaluează procesul de recrutare ca fiind corect, dar mulţi îl percep birocratic şi lipsit de meritocraţie.

Potrivit tinerilor din administraţie, principalii factori de satisfacţie: posibilitatea de a contribui la binele comunităţii, stabilitatea locului de muncă şi oportunităţile de dezvoltare profesională.

”Doar 4 din 10 tineri ar recomanda o carieră în administraţia publică iar 8 din 10 cred că o creştere a numărului de tineri în instituţii ar aduce evoluţii pozitive”, precizează ATAP. 

Cea mai îngrijorătoare perspectivă este că peste 6 din 10 tineri angajaţi la stat consideră că administraţia publică din România nu merge în direcţia bună, arată chestionarul.

Dintre cei 568 de participanţi, 326 au transmis mesaje directe către decidenţi. Cele mai frecvente solicitări vizează: creşterea salariilor şi corelarea lor cu responsabilităţile şi nivelul de studii; transparenţă şi meritocraţie în recrutare şi promovare; digitalizare, reducerea birocraţiei şi depolitizarea sistemului; dezvoltarea programelor de mentorat şi a traseelor clare de carieră; beneficii moderne (abonamente medicale, tichete de masă, program flexibil).

Printre mesajele reprezentative se regăsesc:

  • „Reduceţi birocraţia şi digitalizaţi procesele. Tinerii vor să lucreze într-o administraţie modernă, nu într-un muzeu al hârtiilor.”
  • „Avem nevoie de respect şi de mentorat, nu de superioritate şi formalism.”
  • „Promovarea trebuie să se facă pe competenţă, nu pe relaţii.”

Concluzii

Rezultatele arată că tinerii rămân în administraţia publică din dorinţa de stabilitate şi contribuţie civică, dar sunt descurajaţi de salarii mici, lipsa meritocraţiei şi birocraţia excesivă. Ei cer o administraţie corectă, modernă şi motivantă, care să le recunoască valoarea şi să le ofere perspective de creştere. ATAP consideră că aceste rezultate reprezintă un semnal important pentru decidenţi şi instituţiile publice.

„Mesajul este clar: tinerii nu vor privilegii, ci condiţii corecte pentru a-şi valorifica potenţialul în serviciul public. Viitorul administraţiei depinde de capacitatea noastră de a le oferi un mediu profesional bazat pe merit şi respect”, a declarat Rareş-Petru Achiriloaie, secretar de stat şi membru în Consiliului Director ATAP.

„Discrepanţa este evidentă: sunt date care ne arată dorinţa tinerilor şi sensul opus în care merge administraţia publică. Dinamica firească este ca oamenii cu experienţă să îndrume, iar cei tineri să aducă instrumentele care lipsesc: tehnologie, agilitate, viteză de reacţie şi iniţiativă. Este singura şansă de schimbare a sistemului.” a declarat Diana Roşu, consilier în comunicare şi membru în Consiliul Director ATAP.

 

Informaţii suplimentare:

Asociaţia Tinerilor din Administraţia Publică a fost înfiinţată în anul 2023 cu dezideratul de a crea spaţiul pentru ca tinerii profesionişti din sectorul public să rămână conectaţi şi să aducă contribuţii pozitive în comunităţile lor prin colaborări profesionale şi schimb de know-how. Principalele obiective ale ATAP sunt:

  1. Inovarea şi eficientizarea manierei de lucru din instituţiile publice locale şi centrale, în interesul public.
  2. Dezvoltarea dialogului şi a interacţiunilor profesionale în interiorul aparatului bugetar românesc.
  3. Atragerea tinerilor români, prin informare şi exemplificare pozitivă, spre o carieră în administraţia publică.
  4. Ridicarea gradului de cunoştinţe administrative şi civice la nivelul societăţii româneşti.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.