Companiile din Vestul şi Centrul ţării introduc abonamente medicale corporate mult mai devreme şi mai des decât cele din Sud sau Moldova, iar diferenţa ţine de structura economică a fiecărei regiuni, spune Ioana Moldovan, Corporate Sales Manager şi SanoPass Director în cadrul MedLife, unde coordonează relaţia cu companii client din toată ţara pe zona de abonamente medicale corporate.
Cine oferă aceste beneficii, şi cine nu
Diferenţa are mai multe cauze. Ea leagă adopţia beneficiilor medicale de trei lucruri: profilul angajatorilor din fiecare regiune, presiunea de pe piaţa locală a muncii şi nivelul de educaţie despre sănătate al angajaţilor.
„Abonamentele medicale corporate sunt oferite, în general, de multinaţionale, de companii din IT şi outsourcing şi de industriile cu forţă de muncă calificată. Aceste companii sunt concentrate în Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu şi Oradea. Dacă lăsăm deoparte Bucureştiul, Sudul şi Moldova au o structură economică orientată spre agricultură, industrie uşoară şi IMM-uri locale, domenii care oferă mai rar beneficii extrasalariale", explică Ioana Moldovan.
Puterea financiară a companiilor rămâne factorul dominant, spune ea. „Vestul şi Centrul Transilvaniei au cel mai mare PIB per capita din ţară după Bucureşti. Într-o piaţă a muncii mai competitivă, angajatorii utilizează beneficiile extrasalariale, cu precădere abonamentul de servicii medicale, ca instrument de atragere a personalului şi pentru retenţia acestuia. În regiuni cu o piaţă a muncii mai puţin competitivă, presiunea pe astfel de beneficii este mai mică."
Angajaţii din oraşele mai dezvoltate au avut acces mai des la modele practicate în afara ţării şi au ajuns să înţeleagă rolul prevenţiei mai devreme decât colegii lor din regiuni mai izolate economic, adaugă Ioana Moldovan. Cifrele oficiale confirmă tabloul pe care îl descrie: rata şomajului din Cluj şi Timiş rămâne sub 1,5%, faţă de peste 8,7% în Vaslui, Mehedinţi şi Teleorman, potrivit ANOFM[1], iar judeţele din Vest depăşesc 15.000 de euro PIB per capita, dublu faţă de zonele din sud şi est, potrivit Raportului Stării Teritoriului al Ministerului Dezvoltării.
Industriile care ezită
Rezistenţa la aceste beneficii ţine şi de tipul de activitate, dincolo de regiune. „În industria uşoară, unde şi salariile sunt scăzute, beneficiile extrasalariale nu există. O altă industrie unde se ezită acordarea unor astfel de beneficii este cea de agricultură", spune Ioana Moldovan. Multinaţionalele din automotive şi IT, concentrate în oraşele din Vest şi Centru, se aliniază de regulă la standardele corporate internaţionale şi devin primele care introduc pachete complexe de beneficii, în timp ce fabricile fără capital străin calculează încă dacă merită să acorde astfel de beneficii angajaţilor.
Cum arată adopţia pe teren
Decizia unei companii dintr-o regiune mai puţin dezvoltată de a introduce un abonament medical depinde rareori de un singur declanşator. Furnizorul de servicii medicale trebuie să explice, periodic, rolul prevenţiei, impactul beneficiului şi modul de accesare a pachetului, altfel acesta rămâne teoretic pentru angajaţi.
„Depinde destul de mult şi cât de implicat este top managementul în educarea personalului. În general durează până la şase luni să înceapă să aprecieze acest beneficiu extrasalarial. Procesul de obicei este unul destul de structurat, prin care se ţin informări fizice către angajaţi. Modul de accesare este explicat pas cu pas", descrie Ioana Moldovan procesul de adopţie.
Pentru o companie dintr-o zonă unde beneficiile medicale rămân o raritate, primul pas ar trebui să fie un audit intern, spune ea. „Ar trebui să facă un audit medical bazat pe datele care reies după controlul de medicina muncii. În felul acesta vor vedea o primă radiografie a companiei. Ulterior ar trebui să înceapă cu un pachet uşor de accesat şi de înţeles pentru angajaţi, astfel încât adopţia să fie mare încă din primele şase luni."
Extinderea reţelelor medicale private urmează aceeaşi logică geografică. MedLife a preluat, în februarie 2026, grupul de clinici MEDSTAR din Cluj-Napoca. Tranzacţia a extins acoperirea reţelei MedLife la 15 judeţe, între care Cluj, Timiş, Sibiu, Alba şi Prahova.
Ce urmează
Legea 177/2017[2], care permite deducerea fiscală a abonamentelor medicale în limita a 400 de euro anual, rămâne valabilă şi pentru 2026 şi poate accelera adopţia în regiunile unde bugetul companiilor rămâne principalul obstacol.
„Cred că adopţia va creşte, poate chiar să se schimbe pachetul în sine. Acest beneficiu extrasalarial nu o să mai fie un diferenţiator, ci o normă a pieţei. Tinerele generaţii au o altă educaţie şi pun accent pe sănătate şi pe prevenţie, tocmai de aceea cred că o să crească şi presiunea pe companii să acorde aceste beneficii. De asemenea, un stimulent important este şi legea cu privire la deductibilitatea abonamentelor medicale, în limita a 400 de euro. Pe de altă parte, nu cred că o să fie o egalizare a pieţelor, ci doar o convergenţă parţială", conchide Ioana Moldovan.
Distanţa dintre regiuni va rămâne, probabil, o vreme, dar direcţia contează la fel de mult ca viteza convergenţei. Compania care introduce prima un abonament medical într-o zonă mai puţin dezvoltată economic capătă un argument în plus în competiţia pentru o forţă de muncă limitată. Pe măsură ce beneficiul devine normă, harta beneficiilor medicale ar putea ajunge să influenţeze, la rândul ei, harta economică pe care astăzi doar o reflectă.
Medikatv.ro
