Scriitorul şi gazetarul sportiv şi de film, Radu Cosaşu, a murit, duminică, la vârsta de 92 de ani, anunţă FC Rapid.
Scriitor, gazetar sportiv şi de film, Radu Cosaşu s-a născut pe 29 octombrie 1930, în Bacău, într-o familie din mica burghezie evreiască (numele său originar fiind Oscar Rohrlich). Radu Cosaşu şi-a manifestat talentul literar dinainte de a împlini 20 de ani, debutând în Revista Elevilor la finalul anilor ‘40, după absolvirea liceului la Bucureşti.
A urmat un an de studii la Facultatea de Litere (1948-1949), apoi a fost recrutat pentru Şcoala de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu” (1952-1953). Originile evreieşti şi convingerile ideologice l-au adus pe Radu Cosaşu în atenţia Securităţii încă de la începutul anilor ‘50, când unul dintre unchii săi a fost acuzat de spionaj după ce a emigrat din România, şi a culminat cu concedierea sa din funcţia de corespondent special al Scânteii tineretului, după ce şi-a făcut publică opinia despre Revoluţia din Ungaria, lansând teoria „adevărului integral” la Congresul Tinerilor Scriitori prin care susţinea că misiunea scriitorilor nu este aceea de a ascunde neîmplinirile şi greşelile procesului de construcţie a socialismului, ci de a le dezvălui. După 12 ani de „şomaj ideologic”, Radu Cosaşu a revenit în presă în 1968, ca redactor al revistei Cinema, unde a şi lucrat până în 1987, iar în 1972 a publicat volumul intitulat „Viaţa în filmele de cinema”. De-a lungul activităţii sale profesionale, a dedicat nenumărate materiale cinemaului în rubricile sale din România literară, Dilema şi Dilema veche, şi a semnat scenariul producţiei regizate de Lucian Bratu, ce îi are ca protagonişti pe Margareta Pâslaru şi Ştefan Iordache, „Un film cu o fată fermecătoare” (1967).
„Maimuţele personale”, lansat în 1968, este volumul de proză satirică cu care Radu Cosaşu s-a afirmat în lumea literară, urmat în perioada 1973-1989 de ciclul de nuvele, în şase volume, intitulat „Supravieţuiri”, reeditat după 1989. Radu Cosaşu este autorul a peste 20 de volume în care a adunat articole şi eseuri, nuvele autobiografice sau piese de teatru, şi a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei (1975), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1989), Premiul Naţional pentru Literatură (2007) şi cu Premiul de Excelenţă în cadrul Galei „Ioan Chirilă” (2010).
„După spusele unor psihologi de talie mondială, curiozitatea ar fi la fel de importantă ca gimnastica de dimineaţă în menţinerea sănătăţii şi a puterii de a trăi pînă la adînci bătrîneţi, fireşte, dacă acestea fac parte din obiectivele vieţii dumneavoastră. Un scriitor american cum n-au fost doi, ajuns întreg şi voinic la vârsta de 80 de ani, socotea şi el că fără un puternic sentiment de curiozitate – de pildă, a citi în fiecare dimineaţă ziarele, a urmări cu plăcere orice funduleţ frumuşel de domnişoară – n-ar fi rezistat în acest maraton numit, pentru cîţiva iniţiaţi, existenţă. Îmi plac aceste idei şi mă supun lor; dacă mă îndemn mai greu să fac gimnastică în zorii zilei, recuperez prin numeroase exerciţii de curiozitate. Am norocul că mă pricep puţintel la fotbal. Fotbalul e un izvor permanent de tărie, tăria aceea care face ca omul cel mai inteligent să poată spune ca un copil prostuţ: «Mor de curiozitate».” (Radu Cosaşu)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
