O hotărâre a celei mai înalte instanţe a Curţii Europene a Drepturilor Omului, aşteptată săptămâna aceasta, ar putea relansa lupta juridică de mai mulţi ani a campioanei la atletism Caster Semenya împotriva autorităţilor sportive cu privire la regulile de eligibilitate pe criteriul sexului, care au interzis participarea ei şi a altor femei la competiţii de top, inclusiv la Jocurile Olimpice şi campionatele mondiale, relatează AP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Dacă un complet de judecători va confirma decizia din 2023 a aceleiaşi instanţe în favoarea lui Semenya, acest lucru ar readuce în discuţie regulile atletismului care impun unor sportive să-şi suprime nivelul natural de testosteron pentru a putea concura şi ar deschide o cale legală pentru anularea acestor reguli.

Acest lucru ar avea implicaţii în toate sporturile şi ar alimenta şi mai mult o problemă mai amplă, care a fost politizată de preşedintele american Donald Trump şi de alţii, care susţin că viitorul competiţiilor feminine este în joc. Regulamentul atletismului a devenit un model pentru alte sporturi în ceea ce priveşte tratarea sportivilor precum dubla campioană olimpică Semenya, care reprezintă cea mai complexă dilemă pentru administratorii sportivi atunci când trebuie să determine eligibilitatea în funcţie de sex.

Cazul se referă la întrebarea dacă sportivii precum Semenya, care au afecţiuni medicale specifice, un model cromozomial tipic masculin şi niveluri naturale ridicate de testosteron, ar trebui să aibă dreptul de a concura liber în sporturile feminine.

Autorităţile sportive susţin că regulile sunt necesare pentru a menţine echitatea, deoarece Semenya are un avantaj atletic nedrept, similar celui al bărbaţilor, datorită nivelului ridicat de testosteron. Semenya susţine că testosteronul este un dar genetic.

Marea Cameră a Curţii Europene — unde 17 judecători se pronunţă asupra celor mai importante şi dificile cazuri — a declarat că joi va pronunţa un verdict asupra căruia s-a deliberat timp de aproape doi ani. Judecătorii vor decide dacă vor menţine o hotărâre de acum doi ani, potrivit căreia sportiva sud-africană ar fi fost discriminată şi împiedicată să-şi exercite profesia de către reglementările în vigoare.

Semenya a refuzat să ia medicamente pentru a-şi reduce nivelul natural de testosteron, iar regulamentul i-a pus efectiv capăt carierei.

O altă victorie a lui Semenya la Curtea pentru Drepturile Omului nu ar duce imediat la eliminarea regulilor, dar ar menţine în vigoare contestaţia sa juridică. Dacă Marea Cameră se pronunţă împotriva lui Semenya, acest lucru ar însemna cel mai probabil sfârşitul cazului său, deoarece deciziile sale nu pot fi contestate.

O lungă şi controversată bătălie juridică

Cariera lui Semenya a fost marcată de controverse încă de la debutul său pe scena internaţională, în 2009, când era o adolescentă necunoscută şi a câştigat titlul mondial la 800 de metri. Ea a fost imediat supusă unor teste de sex.

Semenya nu este transgender, iar cazul ei a fost adesea interpretat greşit. Ea a fost înregistrată ca femeie la naştere, a fost crescută ca fată şi s-a identificat întotdeauna ca femeie. Dar ea are una dintre afecţiunile cunoscute sub numele de diferenţe de dezvoltare sexuală (DSD), care duc la niveluri de testosteron mai ridicate decât cele normale la femei.

O afirmaţie a organismului de conducere al atletismului, World Athletics, potrivit căreia Semenya este „biologic bărbat” a înfuriat-o.

World Athletics a elaborat în 2018 norme care obligă pe Semenya şi alte sportive cu DSD să-şi suprime testosteronul pentru a putea participa la competiţii internaţionale feminine.

Semenya a contestat regulile în instanţă şi a pierdut la Curtea de Arbitraj pentru Sport din Elveţia în 2019. De asemenea, a pierdut apelul împotriva acestei decizii la Curtea Supremă elveţiană în 2020. Apelul său din 2023 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a fost prima sa victorie juridică importantă.

Curtea a constatat că regulamentul îi încălca, la prima vedere, drepturile şi că „întrebările serioase” cu privire la reguli nu fuseseră abordate, cum ar fi efectele utilizării medicamentelor contraceptive pentru suprimarea nivelului hormonilor asupra sportivilor.

Dacă joi, completul de judecători de rang înalt va fi de acord, cazul Semenya va reveni la Curtea Supremă elveţiană şi, eventual, la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, deşi acest lucru ar putea dura încă ani de zile.

Implicaţii pentru sport

Direcţia pe care o va lua cazul Semenya ar putea avea în cele din urmă repercusiuni asupra altor sporturi olimpice de mare anvergură, precum înotul, care are, de asemenea, reguli care interzic participarea sportivelor cu un nivel natural ridicat de testosteron. Aceste reguli au fost introduse în urma reglementărilor World Athletics.

Fotbalul îşi revizuieşte regulile de eligibilitate pentru femei şi ar putea stabili limite pentru testosteron. Atletismul şi-a înăsprit regulile începând din 2019.

Eligibilitatea femeilor este o problemă arzătoare pentru Comitetul Olimpic Internaţional sub noua sa preşedintă, Kirsty Coventry. CIO a permis federaţiilor sportive individuale să stabilească propriile reguli la Jocurile Olimpice.

Coventry a declarat însă că CIO ar trebui să preia iniţiativa în această chestiune, repetând opinia clară a majorităţii adversarilor săi din alegerile prezidenţiale din martie, pe care le-a câştigat.

O controversă privind eligibilitatea pe criteriul sexului, care a implicat boxerele Imane Khelif din Algeria şi Lin Yu-ting din Taiwan, a izbucnit la Jocurile Olimpice de la Paris de anul trecut, afectând competiţia.

Boxul, ca răspuns, a anunţat că va introduce noi teste de eligibilitate pe criteriul sexului.

Cazul Semenya ar putea crea un precedent juridic pentru toate sporturile, deoarece nu a mai existat niciunul similar.

Semenya în prezent

Semenya a concurat ultima dată la nivel internaţional în 2019 şi a fost cea mai bună alergătoare din lume la proba sa preferată, 800 de metri. Câştigase peste 30 de curse consecutive când regulile au făcut-o ineligibilă.

Acum are 34 de ani şi s-a orientat către antrenorat. Recent, ea a declarat că lupta sa juridică nu mai are legătură cu cariera sa de atletă, care probabil s-a încheiat, ci cu un principiu.

„Acum este o luptă pentru drepturile omului”, a declarat Semenya pentru un ziar sud-african luna trecută. „Nu este vorba despre competiţie, ci despre respectarea drepturilor sportivilor. Este vorba despre protecţia sportivilor.”

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.