Jocurile Parasport România 2026. Eduard Novak: Un proiect care poate contribui la schimbarea percepţiei şi a viitorului sportului paralimpic din România / “Susţin 100% pe David Popovici şi pe toţi campionii care reprezintă România”

Preşedintele Comitetului Naţional Paralimpic, Eduard Novak, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că prima competiţie naţională multisport paralimpică, Jocurile Parasport România 2026, este un proiect care poate contribui la schimbarea percepţiei şi a viitorului sportului paralimpic din România. Competiţia din septembrie va reuni peste 300 de sportivi în zece discipline.

“Mai sunt doar câteva zile până la începerea Jocurilor Parasport ale României. Este un proiect pe care s-a muncit enorm, cu multă dedicare, energie şi mai ales cu încrederea că putem construi ceva important pentru viitorul sportului paralimpic românesc. Şi există o semnificaţie aparte acestei perioade în care organizăm jocurile. Data de 1 septembrie este ziua oficială a sportului paralimpic naţional. O zi importantă pentru noi şi pentru întreaga comunitate paralimpică din România. Am dorit ca prima ediţie a Jocurilor Parasport a României să marcheze şi să sărbătorească această zi prin ceea ce ne reprezintă cel mai bine, prin sport, prin competiţie şi prin performanţă.

Ne dorim ca, începând cu această ediţie, această perioadă să devină în fiecare an un moment important pentru sportul paralimpic românesc. În un moment în care vorbim despre sportivi, despre campioni noştri, despre performanţă, dar şi despre oamenii cu dizabilităţi care încă nu au descoperit sportul şi oportunităţile pe care aceasta le poate oferi. Vrem ca 1 septembrie să devină o zi cunoscută şi recunoscută în România ca o sărbătoare a sportului paralimpic, a performanţei şi a incluziunii. Iar faptul că anul acesta o sărbătorim odată cu prima ediţie Jocurilor Parasport a României are pentru noi o semnificaţie cu atât mai mare”, a spus Novak.

De unde s-a născut ideea jocurilor parasport ale României?

“Poate vă întrebaţi de unde a pornit acest proiect. În primul rând, din experienţa mea personală. Ca sportiv paralimpic participant la şase ediţii ale Jocurilor Paralimpice, am avut de multe ori sentimentul că România nu este reprezentată la adevăratul său potenţial. Am ajuns la Jocurile Paralimpice şi am văzut ţări comparabile cu România venind cu delegaţii în 50, 60, 80 de sportivi şi noi ne simţeam mereu foarte puţini. Şi ne-am întrebat de foarte multe ori, oare de ce? De ce nu avem mai mulţi sportivi? De ce nu descoperim mai mulţi oameni cu potenţial? De ce nu reuşim să-i aducem către sport şi mai departe către marea performanţă? Există şi sigur foarte multe cauze. Una dintre ele a fost modul în care sportul paralimpic a fost organizat şi reprezentat de-a lungul timpului. Prea mult timp în România, sportul paralimpic a fost privit în primul rând ca o cauză socială şi mai puţin ceea ce este în realitate sport de performanţă.

Eu cred că trebuie să existe şi trebuie să schimbăm fundamental această mentalitate. Un sportiv paralimpic este, înainte de toate, un sportiv. Se antrenează, munceşte, se sacrifică, concurează, câştigă, pierde, reprezintă România. Exact ca orice alt sportiv de performanţă, avem nevoie de un sistem incluziv. O altă problemă importantă este legislaţia şi modul în care este organizat sportul românesc. Din păcate, încă funcţionăm într-un sistem în care multe situaţii este mai degrabă excluziv decât incluziv. Persoana cu dizabilităţi este îndrumată prea des către o structură separată, în loc să fie integrată firesc în structurile sportive de specialitate.

Eu cred că această abordare trebuie schimbată. Dacă un copil sau un adult cu dizabilităţi doreşte să practice ciclism, trebuie să poată să meargă către orice club de ciclism. Dacă doreşte înot, tenis, tir cu arcul sau orice alt sport, trebuie să găsească în sistemul sportiv, respectiv infrastructură, antrenori şi oportunităţi. Nu trebuie să construim două lumi sportive paralele. Trebuie să construim un singur sport românesc în care sportul olimpic şi cel paralimpic să se dezvolte împreună cu aceleaşi standarde de profesionalism, respect şi performanţă”, a precizat Eduard Novak.

“Un proiect despre care cred că poate contribui la schimbarea percepţiei şi a viitorului sportului paralimpic din România”

“Astăzi suntem aici cu un proiect despre care cred că poate contribui la schimbarea percepţiei şi a viitorului sportului paralimpic din România. Proiectul s-a născut din mai multe considerente. În primul rând, avem nevoie de competiţii. Pentru a dezvolta un sport, avem nevoie de sportivi, antrenori, cluburi, clasificare, dar şi de campionate naţionale şi competiţii puternice. În momentul de faţă, integrarea sportului paralimpic în structurile federaţilor sportive nu este încă la nivelul la care ne dorim. În acelaşi timp, dacă vrem să dezvoltăm mai multe discipline paralimpice, avem nevoie de campionate naţionale pentru fiecare dintre ele. Nu este însă realist să organizăm separat, în fiecare weekend, câte o competiţie pentru fiecare sport. De aici a venit şi ideea de a reuni într-un singur eveniment multisport. La acest eveniment participă în jur de 300 de sportivi, dintre care doar 6-8 sportivi au avut ocazia să participe la Jocurile Paralimpice şi consider că este un număr foarte redus. Un alt motiv de ce am înfiinţat aceste jocuri, ca să impulsionăm şi să motivăm sportivii să simtă vibe-ul jocurilor paralimpice, să îşi dolească să se pregătească, să devină nişte sportivi paralimpici.

Există însă şi un alt motiv extrem de important. Vizibilitatea. Vrem ca societatea românească să vadă sportul paralimpic. Vrem ca oamenii să ştie că acest sportiv există, că avem performanţă, că avem campioni, că avem oameni care reprezintă România la cel mai înalt nivel. Şi mai există un obiectiv, o poziţionare strategică a sportului paralimpic în România. Vrem să transmitem un mesaj foarte clar. Sportivii cu dizabilităţi sunt sportivi de performanţă. Valoarea lor, sportivă, nu este definită de dizabilitate, ci de muncă, rezultate şi performanţele lor”, a explicat Novak.

Mari campioni în sprijinul competiţiei

“Avem sprijinul lor, avem câţiva campioni, mari campioni care s-au alăturat acestui proiect şi sunt ambasadorii acestui eveniment. Vorbesc de Cătălin Chirilă, care este ambasadorul acestui eveniment la proba de paracanoe. Vorbim de doamna Beclea. Suntem foarte mântui de aceste parteneriate şi încrederea arătată faţă de acest eveniment. Suntem totodată foarte mândri de sprijinul domnului Stănescu, Virgil Stănescu de la Basket. Avem nişte ambasadori care, într-adevăr, au venit alături de noi şi reprezintă aceste sporturi paralimpice şi consider că, cum am spus şi în discursul meu anterior, nu poate exista sportul paralimpic fără sportul olimpic şi fără campionii olimpici”.

“Această lume a sportului paralimpic trebuie să fie una incluzivă”

Mă bucur tare mult că toate federaţiile sportive naţionale, Federaţia de Înot, Federaţia de Caiac-canoe, Federaţia de Baschet, Federaţia de Atletism, Federaţia de Judo, Federaţia de Tenis de masă, toate federaţiile au venit alături de noi şi începem să spun că putem, începem să funcţionăm într-o normalitate. Drumul este foarte îndelungat, însă primii paşi s-au făcut şi există colaborare între partea paralimpică şi partea olimpică.

La acest nivel, sincer, nu avem astăzi o colaborare cu COSR. Considerăm că cele mai multe parteneriate sunt la nivel de federaţii sportive naţionale, unde vrem să şi implementăm activitatea sportivă paralimpică în cadrul federaţilor. Deci noi considerăm că un sportiv, un tânăr cu dizabilitate, dacă vrea să facă sport, poate să meargă către orice club de înot, orice club de fotbal, orice club de scrimă şi el trebuie să fie primit. Acestea înseamnă incluziune şi nu sportivii cu dizabilităţi să vină direct la Comitetul Paralimpic, care ar trebui să se ocupe doar de partea financiară. Noi avem acel mic noroc, ca Comitetul Olimpic este finanţat din taxa de jocuri de 0,2%, ceea ce ni se transferă de la Ministerul de Finanţe lunar. Deci avem un buget în care, măcar pentru acest mandat, putem să începem să punem nişte proiecte sustenabile. Şi pot să spun că jumătate este acoperit de către Comitetul Naţional Paralimpic din acest buget, iar cealaltă parte este acoperit din toţi aceşti parteneri pe care îi vedeţi în spate”.

“În jur de 300.000 de euro este competiţia”

“Stăm bine deocamdată. În jur de 300.000 de euro este competiţia.

Eu ce ştiu, când am fost ministru, toate sporturile şi sportivii campioni erau plătiţi la zi. Îmi pare rău că se întâmplă această... ce se întâmplă. Însă, să zicem, norocul nostru şi mai nu că e a nostru, că noi trebuie să plătim, dar să zicem, norocul sportivilor cu dizabilităţi este ca în hotărârea de guvernul 1447, conform hotărârea de Guvern, Comitetul Naţional Paralimnic achită premierile lor. Deocamdată rezistăm să plătim şi aceste premieri, pe lângă faptul că avem foarte multe activităţi, dar ei sunt plătiţi la zi, europenii, mondialii, deci toată lumea cine trebuie să beneficieze aceste premieri. Dar aş dori să am o remarcă. Aş dori să am o remarcă legat de situaţia actuală creată. Nu mi se pare deloc normal. Şi susţin 100% pe David Popovici şi pe toţi campionii care reprezintă România la acest nivel. Avem doar câţiva campioni, din păcate. Avem câţiva campioni la canotaj, câţiva campioni la înot, altele. Şi măcar acei sportivi care îţi reprezintă ţara la acest nivel, nu ar trebui să existe o asemenea situaţie. Este respectul faţă de sportiv, este respectul faţă de ţară”, a mai spus Eduard Novak.

Comitetul Naţional Paralimpic organizează, în perioada 1–5 septembrie 2026, prima ediţie a Jocurilor Parasport România 2026, singura competiţie naţională multisport paralimpică organizată în România. Evenimentul reuneşte, pentru prima dată sub aceeaşi identitate, zece discipline paralimpice şi creează o platformă comună dedicată competiţiei, performanţei şi dezvoltării sportului paralimpic românesc.

Timp de cinci zile, Jocurile vor reuni la Bucureşti peste 500 de participanţi din ţară şi din străinătate – peste 300 de sportivi, dar şi antrenori, membri ai staff-urilor, oficiali şi delegaţii – în cadrul competiţiilor dedicate celor zece discipline paralimpice. Probele se vor desfăşura în mai multe baze sportive din Capitală, într-un format care combină Campionate Naţionale şi competiţii Open.

Spre deosebire de competiţiile organizate până acum separat, la nivelul fiecărei discipline, Jocurile Parasport România creează un cadru comun pentru organizarea simultană a mai multor competiţii şi reduc fragmentarea existentă la nivelul sportului paralimpic. Formatul oferă sportivilor şi rezultatelor lor o scenă unitară şi creează, în acelaşi timp, un context mai puternic de vizibilitate pentru disciplinele paralimpice, federaţii şi public.

Programul Jocurilor Parasport România 2026 va reuni zece discipline: para tenis de masă, para înot, para atletism, para powerlifting, baschet în scaun rulant 3x3, para tir cu arcul, judo adaptat, tenis în scaun rulant, para climbing şi para canoe.

La prima ediţie sunt confirmaţi, în acest moment, peste 300 de sportivi. Alături de aceştia, la Jocuri vor participa antrenori, membri ai staff-urilor, oficiali şi delegaţii, iar aproximativ 80–90 de voluntari vor fi implicaţi în organizarea competiţiei. Fiecare disciplină se va desfăşura conform regulamentelor sportive şi sistemelor de clasificare specifice sportului paralimpic, sub coordonarea specialiştilor şi federaţiilor implicate.

Campionatele Naţionale vor fi dedicate exclusiv sportivilor români, rezultatele obţinute având un rol important în alcătuirea loturilor naţionale care vor reprezenta România la competiţiile internaţionale. În paralel, competiţiile Open păstrează acelaşi caracter profesionist, dar sunt deschise şi participării sportivilor din alte ţări.

Jocurile Parasport România 2026 se vor desfăşura în perioada 1–5 septembrie 2026, în 8 locaţii din Bucureşti, respectiv Stadionul Iolanda Balaş Soter, Centrul Naţional de Tenis, CS Olimpia Bucureşti, Arena de Baschet (FRB), CSN Lia Manoliu, CSN Arcul de Triumf, Vertical Spirit şi Parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR). Locaţiile au fost selectate astfel încât să răspundă nevoilor de accesibilitate ale persoanelor cu dizabilităţi şi vor beneficia de semnalistică şi informaţii dedicate, pentru o orientare cât mai uşoară în spaţiile evenimentului.

Jocurile vor fi deschise publicului pe întreaga durată a evenimentului, iar accesul la ceremonia de deschidere şi la toate competiţiile sportive va fi gratuit, fără înregistrare prealabilă.