Programul de guvernare al PSD pentru perioada 2017-2020 prevede realizarea mai multor obiective de infrastructură sportivă, cum ar fi construirea a "cel puţin" două săli polivalente de 10-15.000 de locuri şi a "cel puţin" patru patinoare acoperite. De asemenea, Executivul condus de Sorin Grindeanu are în vedere construirea la standarde internaţionale a câte două săli specifice pentru disciplinele atletism, gimnastică, tenis, scrimă, atletică grea (haltere, lupte, arte marţiale, lupte, box), a două baze nautice pentru kaiac-canoe şi două pentru canotaj, a două hipodromuri şi a unui velodrom.
În schimb, programul de guvernare nu conţine obiective cu privire la Campionatul European de fotbal din 2020, deşi oraşul Bucureşti va fi gazda unor meciuri din cadrul turneului final şi s-a angajat la UEFA, prin dosarul de candidatură, să modernizeze stadioane şi să creeze infrastructură.
Singura referire la Euro-2020 apare în programul de guvernare între paranteze la Capitolul Transporturi: "Modernizarea şi dezvoltarea transportului trebuie abordate plecând de la principiul asigurării siguranţei şi securităţii. România trebuie să se alăture în acest domeniu infrastructurii europene şi mondiale ţinând cont de nevoile specifice românilor. Ne dorim ca în viitor, prin infrastructura dezvoltată, să ajutăm economia, turismul, sportul prin competiţiile în care România este angrenată (Campionatul European de Fotbal), de a avea o legătură rapidă între oraşele României cu Europa şi întreaga lume."
Pentru federaţiile de interes naţional, Guvernul susţine înfiinţarea unor centre naţionale de excelenţă (1-2), pentru sportivi de 14-18 ani, după modelul celor ale FRH, cu finanţări venite de la bugetul MTS, MEC, al federaţiei respective şi al administraţiilor locale, precum şi înfiinţarea unor Centre de selecţie şi iniţiere judeţene pentru copii şi tineri cu vârste între 8 şi 13 ani, cu accent pe sporturile de interes national, dar şi cu deschidere spre disciplinele cu tradiţie locală. Acestea vor fi finanţate prioritar de autorităţile locale, susţinute şi de MTS, dar şi de federaţiile direct interesate.
Guvernul doreşte înfiinţarea de Asociaţii Sportive Şcolare, la nivelul instituţiilor de învăţământ din România, finanţate în baza legii 350/2005 de către Consilile locale pentru municipii şi oraşe, iar pentru comune de către Consiliile Judeţene şi constituirea Consiliului naţional al mişcării sportive din România. Acesta va fi constituit din reprezentanţi ai ministerelor care au acţiune directă cu activitatea sportivă din România şi va avea următoarele atribuţii principale: să armonizeze legislaţia specifică în vigoare, pentru a se putea implementa un proiect naţional; să elaboreze norme şi reguli specifice; să elaboreze un sistem de monitorizare şi evaluare a implementării proiectului; să iniţieze şi să finalizeze alte proiecte cu impact naţional, care să vizeze domenii în strânsă legătură cu mişcarea sportivă din România cum ar fi: tineret, sănătate, voluntariat.
Noul executiv mai doreşte organizarea evenimentului sportiv "România în mişcare", o competiţie cu caracter de masă, similară evenimentului "Challenge Days", deschisă separat oraşelor şi satelor, care urmăreşte angrenarea populaţiei într-o formă de mişcare organizată, constând în întrecerea între oraşe şi, separate, sate, pe parcursul unei zile în funcţie de numărul participanţilor la o formă de mişcare, de la plimbare, la jocuri sportive cu participanţi între 5 şi 80 de ani.
Educaţia fizică trebuie să devină o disciplină obligatorie în întregul sistemul de învăţământ, programul prevăzând numărul minim al orelor de sport la fiecare categorie de învăţământ:
- Pentru grădiniţe (învăţământul preşcolar): minimum 1 oră/zi;
- Pentru ciclul primar, clasele I-IV: minimum 3 ore/ săptămână, predate de profesori de educaţie fizică licenţiaţi;
- Pentru clasele V-VIII: minimum 3 ore/săptămână şi 2 ore de colectiv sportive;
- Pentru licee: minimum 4 ore/săptamână şi 2 ore de colectiv;
- Introducerea la Bacalaureat a unei probe obligatorii la disciplina Educaţie fizică;
- Pentru mediul universitar: minimum 2 ore/săptămână şi 2 ore de colectiv sportive;
Pentru finanţarea activităţilor sportive, viitorul guvern îşi propune alocarea a 1% din PIB, cumulat în următorii 5 ani, pentru sportul de masă şi pentru cel de performanţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
