Răzvan Burleanu a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, deciziile Comitetului Executiv al FRF, printre acestea numărându-se şi introducerea conceptului de “bună reputaţie” din sezonul 2020/2021, vizaţi fiind preşedinţii cluburilor şi antrenorii. De asemenea, el a precizat că în regulamentul de licenţiere şi monitorizare financiară se va menţiona că grupările îşi vor putea acoperi deficitul nu prin împrumuturi ale finanţatorilor, ci din aport la capitalul social.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

“Începând cu sezonul 2020/2021 se introduce un nou concept, de bună reputaţie. Acest lucru presupune că comisiile de licenţiere vor verifica buna reputaţie a reprezentantului legal, altfel spus a preşedintelui clubului, a persoanei care reprezintă clubul în relaţia cu federaţia. Acest lucru presupune următoarele aspecte: reprezentantul legal trebuie să dovedească o bună reputaţie. Se consideră că acesta are o bună reputaţie dacă nu a fost condamnat în ultimii cinci ani pentru infracţiuni economico-financiare, de fals, de corupţie, ori infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Solicitantul de licenţă are obligaţia să depună cazierul judiciar la zi al reprezentantului legal, emis cu cel mult 15 zile înainte de termenul limită pentru depunerea documentaţiei de licenţiere, respectiv data de 31 martie. În plus, reprezentantul legal trebuie să dovedească şi o bună reputaţie sportivă. În aces scop, solicitantul de licenţă are obligaţia să depună o adeverinţă la comisia de disciplină şi etică a FRF din care să rezulte că nu a fost sancţionat în ultimii cinci ani pentru doping, pentru participarea la pariuri sportive şi/sau la trucare de meciuri. Prevederile menţionate anterior se vor aplica începând cu sezonul 2020/2021 pentru sancţiuni pronunţate după data de 1 ianuarie 2019”, a spus Burleanu.

El a menţionat că va exista şi o procedură de verificare a bunei reputaţii a antrenorului principal. “Se consideră că antrenorul are bună reputaţie dacă nu a fost condamnat în ultimii cinci ani pentru infracţiuni de fals, de corupţie ori infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, a integrităţii corporale sau a sănătăţii. În acest scop solicitantul are obligaţia să depună cazierul judiciar la zi. În plus, antrenorul trebuie să dovedească şi o bună reputaţie sportivă. Solicitantul de licenţă trebuie să depună o adeverinţă de la comisia de disciplină şi etică a FRF din care să rezulte că în ultimii cinci ani persoana în cauză, antrenorul principal nu a fost sancţionat pentru doping, pentru participarea la pariuri sportive şi/sau la trucarea de meciuri. La fel, prevederile acestor articole se aplică începând cu sezonul 2020/2021 pentru condamnări definitive, respectiv sancţiuni pronunţate după data de 1 ianuarie 2019”, a explicat preşddintele FRF. “Nu ne mai dorim penali în funcţiile de expunere mediatică în cadrul cluburilor de Liga I în primă fază, după care o să implementăm acest regulament şi mai jos, la nivelul Ligii a II-a şi Ligii a III-a, în următoarele funcţii: de preşedinte de club şi respectiv de antrenor principal”, a adăugat Burleanu.

Răzvan Burleanu a declarat că în Comitetul Executiv s-au aprobat unele decizii legate de partea de monitorizare financiară. “Dacă ne uităm în trecut, nu mai vorbim de cluburile care erau în insolvenţă până în 2014, astăzi avem unul singur şi aşteptările noastre sunt ca la finalul anului Mediaş să părăsească această zonă a insolvenţei, dar în acelaşi timp suma datoriilor. În 2015 datoriile cluburilor din Liga I erau de aproximativ 7 milioane de euro. Astăzi aceste datorii au coborât undeva la un milion de euro, iar misiunea noastră a federaţiei este să facem ca aceste datorii să se apropie cât mai mult de zero, astfel încât la final, ceea ce ne dorim şi noi şi UEFA să avem o sustenabilitate a fotbalului românesc, la nivel de cluburi. Astăzi s-au aprobat câteva decizii, unele cu aplicabilitate imediată, altele cu intrare în vigoare pentru următorul sezon. Prima modificare care a intrat în vigoare, e o decizie luată încă din 2015, face referire la pragul de rentabilitate al fiecărui club. În primăvara anului 2019, se va calcula următoarea perioadă, perioada analizată este 2016, 2017 şi respectiv 2018. Abaterea acceptabilă este de maxim zece milioane, urmând ca din următorul an abaterea, altfel spus pierderea clubului să fie de maxim cinci milioane. Acest deficit va putea fi acoperit nu ca în trecut, din împrumuturi ale finanţatorilor, ci din aport la capitalul social. Altfel spus s-a terminat perioada cu împrumuturile proprietarilor, patronilor cluburilor, ci se va trece într-o perioadă în care va trebui să-ţi capitalizezi clubul”.

Preşedintele federaţiei a precizat că forul şi-ar dori să nu se mai regăsească în Liga I cluburi în insolvenţă. “Vor fi sancţionate cluburile dacă vor acumula datorii în primăvara anului 2019 mai mari de zece milioane, iar în 2020 mai mari de cinci milioane. Odată ce clubul a intrat în insolvenţă în schimb intră sub incidenţa legii, iar posibilitatea noastră de intervenţie se limitează acolo. Noi ne dorim să avem o modificare a legii insolvenţei astfel încât cluburile care intră în procedură de insolvenţă să nu le mai regăsim la nivelul Ligii I. Ca să putem să implementăm acest lucru avem nevoie de sprijin la nivel parlamentar. Dar suntem conştienţi că prin măsurile luate de noi o să reducem posibilitatea intrării cluburilor în insolvenţă. Ne-am dus la cauză”.

Burleanu a spus că o altă modificare intrată în vigoare face referire la fişele medicale ale tuturor juniorilor şi încă una vizează îngrijirea terenului de joc. “Ceea ce ne va interesa la nivel de loturi naţionale, dar şi de cluburi, să avem o monitorizare mult mai atentă pe ceea ce înseamnă starea de sănătate a tuturor jucătorilor juniori din România. Astăzi s-a luat decizia să introducem prin licenţiere o regulă destul de dură, ca fiecare club să aibă în organigramă un responsabil cu îngrijirea terenului de joc. Practic ceea ce ne dorim la nivelul cluburilor este să se evidenţieze o asemenea persoană, în acelaşi timp pasul următor este să intrăm într-o etapă de profesionalizare. Începând din 2019 la nivelul federaţiei vom organiza cursuri de certificare a acestor persoane care vor fi responsabile cu suprafaţa de joc”.

De asemenea, pentru echipele de juniori din cadrul cluburilor din Liga I va deveni obligatorie prezenţa unui medic şi a unui asistent medical.

Burleanu a vorbit şi despre transparenţa şi reesponsabilizarea cluburilor în ceea ce priveşte partea financiară. “Începând din 2019 toate cluburile din Liga I vor avea obligaţia publicării pe site-ul oficial a bilanţului, a contului de profit şi pierdere şi a sumei totale plătite intermediarilor, agenţilor de jucători. Mesajul nostru este de tranparenţă şi de responsabilizare în comunicare a cluburilor faţă de propriii suporteri. O altă modificare, tot pentru 2019, este prezentarea listei tuturor intermediarilor care participă la transferul unui jucător şi în acelaşi timp fiecare club va avea obligaţia de a raporta suma plătită fiecărui intermediar pentru fiecare transfer. Ne dorim să ne asigurăm că banii vor rămâne în fotbal”.

Comitetul Executiv al FRF a aprobat şi modificări ale regulamentului privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal. “Până acum a fost principiul ca jucătorii să solicite să devină liberi după parcurgerea unui termen de 90 de zile. Termenul se va reduce la 60 de zile, iar clubul va avea obligaţia ca în maxim 15 zile după scurgerea celor 60 de zile să plătească toate drepturile contractuale pentru jucătorul în cauză.  A mai fost aprobat un aspect care face referire la efectuarea legitimărilor doar după ce s-a făcut dovada plăţii indemnizaţiilor de formare sau a contribuţiei de solidaritate”, a spus Burleanu.

El a subliniat că toate modificările au fost aprobate în unanimitate la nivelul Comitetului Executiv.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.