Zeci de asociaţii şi organizaţii cer cer eliminarea restricţiilor cu privire la numărul persoanelor care pot participa la adunările publice, considerându-le discriminatorii, din moment ce alte evenimente – sportive, culturale sau chiar evenimente private în interior se pot derula cu număr mare de participanţi. ”Libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire şi de asociere reprezintă drepturi fundamentale într-o societatea democratică”, afirmă asociaţiile semnatare.
Zeci de asociaţii şi organizaţii au transmis, joi, o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Florin Cîţu, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, dar şi Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
”Organizaţiile semnatare îşi exprimă îngrijorarea asupra restricţiilor nejustificate privind organizarea adunărilor publice, menţinute în prezent în starea de alertă. În momentul de faţă, întrunirile sportive, religioase, culturale sau familiale, precum nunţile şi botezurile, sunt permise cu numere semnificative de participanţi, în timp ce adunările publice sunt în continuare limitate la 100 de persoane, într-un mod nejustificat din punct de vedere epidemiologic. Aceleaşi restricţii erau în vigoare în noiembrie 2020, respectiv aprilie 2021, momente de vârf ale pandemiei”, transmis organizaţiile.
Potrivit acestora, ”dreptul la întrunire este desconsiderat şi pus în inferioritate de autorităţile care reglementează restricţiile la nivel naţional într-un mod disproporţionat şi nejustificat”.
”Cele 65 de organizaţii semnatare, active în domenii precum drepturilor omului, reprezentarea minorităţilor, egalităţii de şanse, protecţia mediului şi furnizării de servicii sociale, vă solicită un tratament proporţional şi predictibil asupra limitării dreptului la întrunire, drept exercitat anual de organizaţiile noastre în forma unor marşuri şi adunări de conştientizare (...) Libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire şi de asociere reprezintă drepturi fundamentale într-o societatea democratică”, se mai arată în document.
”Prin reglementarea diferită a modului de organizare şi desfăşurare a adunărilor publice, care sunt restricţionate la 100 de participanţi, respectiv a procesiunilor şi/sau pelerinajelor, care se pot desfăşura indiferent de numărul de persoane participante se creează o discriminare între cetăţeni pe criteriul opiniei, religiei, respectiv a orientării sexuale. Caracterul discriminatoriu se referă la faptul că, pe de-o parte, persoanele care îşi doresc să participe la activitatea cultelor religioase pot participa, indiferent de număr, iar pe de altă parte persoanele care doresc să participe la forme laice de manifestare a drepturilor la libertatea de întrunire şi exprimare sunt restricţionate la un număr de 100 de persoane”, se mai arată în document.
Aceştia atrag atenţia că ar fi discriminatoriu şi să ceară asociaţiilor sau organizaţiilor să verifice dacă participanţii sunt vaccinaţi.
”De asemenea, o eventuală hotărâre prin care organizatorii unui miting şi/sau ai unei manifestaţii publice ar avea obligaţia de a verifica dacă participanţii au fost vaccinaţi, dacă aceştia au efectuat un test PCR/antigen sau dacă au trecut prin boală ar fi o măsură disproporţionată cu implicaţii majore în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal”, mai arată organizaţiile, precizând că toate susţin activ măsurile de prevenire şi combatere a pandemiei cu virusul SARS-CoV-2.
”În consecinţă, vă solicităm ca pe de-o parte să eliminaţi prevederile legale care limitează numărul de participanţi la adunări publice la 100 de persoane, iar pe de altă parte să permiteţi organizarea marşurilor societăţii civile, precum Marşul «Împreună pentru siguranţa femeilor» sau Bucharest Pride fără a obliga organizatorii la verificarea statutului de vaccinare al participanţilor. Având în vedere faptul că accesul la alte drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă, la exercitarea religiei, accesul la servicii etc., nu sunt îngrădite de obligativitatea vaccinării sau prezentarea unui test COVID, considerăm că îngrădirea diferenţiată a dreptului la întrunite prin solicitarea verificării statutului de vaccinare este o măsură discriminatorie, oneroasă, disproporţionată şi neconformă cu protecţia datelor cu caracter personal, datele privind starea de sănătate fiind date sensibile”, mai arată semnatarii documentului.
Starea de alertă a fost prelungută, cu 30 de zile, începând cu 12 iulie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
