Poliţiştii au emis în primele şapte luni ale anului 4.856 de ordine de protecţie provizorii, conform Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, vizând 5.040 de persoane, autori ai unor fapte violente, majoritatea bărbaţi. Printre acestea se numără însă şi 11 minori - 9 baieţi şi 2 fete. Din aceste ordine, 2.293 au fost confirmate de procurori. În ceea ce priveşte victimele, numărul acestora este de 5.431, majoritatea femei, rezultă din datele transmise de Ministerul Afacerilor Interne într-un răspuns la o interpelare parlamentară.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Conform statisticii pentru perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2020, cele 4.856 de ordine de protecţie provizorie au vizat 5.040 de autori şi 5.431 de victime. Din aceste ordine provizorii, 2.293 au fost confirmate de procuror.

În ceea ce priveşte autorii faptelor violente, 4.882 sunt bărbaţi şi 147 sunt femei. Acestora li se adaugă 11 minori - 9 băieţi şi 2 fete.

Numărul victimelor este 5.431, din care 450 sunt bărbaţi, iar 4.606 sunt femei. Victime minore sunt 170 de băieţi şi 105 fete.

Cele mai multe ordine de protecţiie provizorii au fost emise în Bucureşti - 602, urmat de Vaslui - 232, Braşov - 202.

Conform legii, ”prin ordinul de protecţie provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat”.

Ordinul de protecţie provizoriu este înaintat de către unitatea de poliţie din care face parte poliţistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii. Procurorul este cel care trebuie să confirme necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie prin ordinul de protecţie provizoriu, aplicând o rezoluţie cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia. Ordinul de protecţie provizoriu poate fi contestat la instanţa de judecată competentă, în termen de 48 de ore de la comunicare.

Potrivit legii, violenţa domestică se manifestă sub următoarele forme: violenţă verbală (adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări), violenţă psihologică (impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod), violenţă fizică, violenţă sexuală, violenţă economică (interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară), violenţă socială (impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă), violenţă spirituală (subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă), violenţă cibernetică. 

 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.