Guvernul a adoptat, în şedinţa de vineri, un proiect care vizează ocrotirea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psiho-sociale. Consilierul de stat Mădălina Turza a aperciat că legea ”reprezintă cea mai mare reformă pe care România o face în domeniul persoanelor cu dizabilităţi”. Actul normativ instituie un sistem gradual de luare a măsurilor şi reglementează cadrul în care aceste persoane se pot căsători, pot avea copii sau pot divorţa.
UPDATE - ”Proiectul de lege al Ministerului Justiţiei privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale a fost aprobat astăzi, 10 decembrie 2021, în şedinţa Guvernului. Alături de Ministerul Justiţiei, coiniţiatori ai proiectului sunt Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Sănătăţii”, a transmis, vineri, Ministerul Justiţiei.
Potrivit sursei citate, soluţiile din proiect au fost definitivate în cadrul unui grup de lucru care şi-a desfăşurat activitatea la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Sănătăţii, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Autorităţii pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi, alături de reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi ai societăţii civile.
”Demersul legislativ are ca obiect punerea de acord a legislaţiei (Codul civil, Codul de procedură civilă şi unele dispoziţii din legi speciale) cu Constituţia României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 601/2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil şi urmăreşte reaşezarea regulilor de ocrotire a persoanei fizice cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale prin mijloace de drept civil, pe fundamente noi, moderne, cu valorificarea reglementărilor internaţionale în domeniu şi a unor resurse de drept comparat. Proiectul adoptat de Guvern reprezintă un progres legislativ deosebit de important, care aliniază legislaţia internă referitoare la protecţia majorilor vulnerabili la exigenţele convenţionale şi la recentele evoluţii jurisprudenţiale ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului”, a mai transmis MInisterul Justiţiei.
În esenţă, proiectul amenajează o serie de instrumente juridice menite să răspundă întregului palier de dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, atât prin configurarea unei măsuri de sprijin care nu ştirbeşte capacitatea de exerciţiu a celui care beneficiază de aceasta (asistenţa pentru încheierea actelor juridice), cât şi a două măsuri care presupun restrângerea (proporţională, graduală, limitată în timp şi individualizată) a capacităţii de exerciţiu, toate acestea alături de un mijloc privat de ocrotire (mandatul de ocrotire).
Şi sub aspect procedural, reglementarea îşi propune să răspundă cât mai eficient nevoilor diverselor categorii de persoane vulnerabile şi să pună în evidenţă că persoana majorului protejat şi asigurarea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale constituie elemente-cheie, aflate în centrul preocupării sale.
Întregul demers legislativ are în nucleul său persoana destinatară a regimului de sprijin/ocrotire şi pune accentul pe respectarea demnităţii, a drepturilor şi libertăţilor acestuia, a voinţei, nevoilor şi preferinţelor lui, precum şi salvgardarea autonomiei sale.
Proiectul are drept deziderat combaterea excluziunii sociale şi a discriminării, precum şi încurajarea participării active a persoanelor ocrotite la viaţa civilă sau (re)integrarea acestora în plan socio-economic, cu efecte benefice, inclusiv asupra stării lor de sănătate.
ŞTIRE INIŢIALĂ: ”Legea de astăzi privind unele măsuri de ocrotire a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psiho-sociale reprezintă cea mai mare reformă pe care România o face în domeniul persoanelor cu dizabilităţi”, a declarat consilierul de stat Mădălina Turza, la finalul şedinţei de Guvern.
Aceasta a precizat că, în România, persoanele cu astfel de dizabilităţi nu aveau voie să se căsătorească, să divorţeze, să fie păprinţi, să adopte un copil şi nu puteau accesa un credit bancar, de exemplu.
”Potrivit legii, multe dintre aceste persoane de-a lungul anilor au fost puse sub interdicţie de către instanţe. Legea adoptată astăzi transpune o decizie a CCR din 2020 care arăta faptul că punerea sub interdicţie a peroanelor cu dizabilităţi este neconstituţională (...) În urma unui efort de reglementare fără precedent (...) a fost elaborat acest proiect de act normativ complet. El aduce o nouă abordare în legislaţia naţională, modernă”, a mai declarat Turza.
Potrivit acesteia, ”legea care urmează a fi aprobată în Parlament, instituie un sistem gradual de sprijinire a persoanei cu dizabilităţi”.
”Nu punem din prima sub interdicţie”, a mai afirmat Turza.
Potrivit acesteia, prima măsură este asistenţă pentru încheierea actelor juridice.
”Este o măsură de sprijin, care nu aduce atingere capacităţii legale a persoanei, ci se instituie pe baza voinţei persoanei cu dizabilităţi, afirmată în faţa unui notar”, a mai declarat Turza.
A doua măsură este de ocrotire – o măsură intermediară, instituită prin instanţă şi aduce atingere capacităţii legale doar pe anumite paliere ale vieţii şi în mod individualizat pe baza unei evaluări.
”Condiţia de stabilire a aceste măsuri o reprezintă existenţa unei incapacităţi parţiale a persoanei cu dizabilităţi de a se îngriji de interesele sale - măsura apare la încheierea actelor cu valoare patrimonială”, a mai precizat consilierul de stat.
Cea de-a treia măsură vizată se referă la tutela specială - măsură de ocrotire instituită prin instanţă, în situaţii speciale.
Potrivit consilierului de stat, există de asemenea garanţii foarte importante în actul normativ – sistem de ocrotire gradual, realizat pentru perioade determinate de timp. De asemenea, se instituie un mecanism de reevaluare periodică a situaţiei.
Alte măsuri vizate de actul normativ se referă la posibilitatea persoanei de a se căsători, de a divorţa - în anumite condiţii - şi faptul că poate avea autoritate părintească.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
