Zece titluri au fost selectate în competiţia internaţională de film documentar a celei de-a 17-a ediţii a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov (FFIR), care va avea loc în perioada 15 – 24 august. Cele mai multe producţii vor fi prezentate în premieră în România.
Organizatorii au anunţat, miercuri, printr-un comunicat de presă, că 90 de pelicule din întreaga lume au fost înscrise în competiţia (FFIR)
Cele 10 filme din selecţia competitivă a FFIR 2025 provin din Franţa, Germania, Austria, Ucraina, Moldova, Polonia şi România. Cele mai multe dintre acestea vor fi prezentate în premieră absolută în România în cadrul proiecţiilor care vor avea la Cinema Amza Pellea din Râşnov în perioada 15 – 24 august 2025. Câştigătorii celor trei premii FFIR 2025 vor fi desemnaţi de juriul profesionist, juriul de liceeni şi publicul prezent la vizionări.
În acest an, juriul de profesionişti va fi format din criticul de film Irina Margareta Nistor (România), regizorul Nicolas Jallot (Franţa) şi regizorul Alex Gherman (Statele Unite).
Conform tradiţiei festivalului, un premiul special va fi acordat de juriul de liceeni, un program educativ coordonat de regizorul Şerban Georgescu.
Organizatorii au făcut o scurtă prezentare a filmelor care vor putea fi urmărite la festival.
Glenn Close, l'art de la transformation / Glenn Close, arta transformării (Franţa, 2025, regia Catherine Ulmer Lopez), documentarul realizat pentru televiziunea Arte, îi prilejuieşte marii actriţe americane o trecere în revistă a marilor roluri din cariera sa şi o revizitare a provocărilor, eşecurilor şi succeselor care i-au marcat devenirea.
În 1971, într-un mic cinematograf din Cartierul Latin al Parisului, a fost lansat un film, Le chagrin et la pitié / Durerea şi mila, în regia lui Marcel Ophüls (nominalizare la Oscar 1972 pentru cel mai bun documentar), care avea să provoace un imens scandal în Franţa.
La peste 5 decenii distanţă, regizorul Joseph Beauregard prezintă, în Le chagrin et la pitié - La France de Vichy dynamitéz / Durerea şi mila – Franţa regimului de la Vichy dinamitată (Franţa, 2024), impactul pe care filmul lui Ophüls l-a avut asupra societăţii franceze.
În 1973, Leonid Samuilovich fuge din URSS şi obţine un loc de muncă la BBC în Londra. Cinci ani mai târziu, realizatorul radio Alexei Leonidov începe să difuzeze în Vest înregistrări realizate în clandestinitate cu trupe avangardiste din URSS. La începutul anilor ‘2020, producătorul muzical Leo Feigin, în vârstă de 86 de ani, rememorează traseul unei vieţi marcate de dificultăţile politice din perioada Cortinei de Fier şi de preconcepţiile oamenilor din toate epocile.
Leo Records: Strictly for Our Friends / Leo Records: Doar pentru prietenii noştri (România, 2024, regia Ioana Grigore) uneşte cele 3 identităţi într-o singură, fascinantă personalitate.
Letizia Battaglia a fotografiat crimele mafiei timp de peste douăzeci de ani. Prin intermediul fotografiilor sale emblematice, Il mio nome è Battaglia / Letizia Battaglia, un fotograf faţă în faţă cu mafia (Italia, 2024, regia Cecile Allegra) evocă anii sângeroşi ai istoriei italiene contemporane prin ochii unei artiste îndrăgostite de libertate.
Missak & Mélinée Manouchian / Missak & Mélinée Manouchian (Franţa, 2024, regia Katia Guiragossian) e o călătorie, un pelerinaj pe urmele a doi supravieţuitori ai genocidului armean care au devenit figuri de marcă ale Rezistenţei Franceze.
La 76 de ani, artistul fotograf care este protagonistul Siwy Amator / Lumea mea de griuri (Polonia, 2025, regia Petro Aleksowski, cineast prezent pentru a doua oară în competiţia FFIR), decide să se reîntoarcă din Elveţia în Polonia şi să călătorească într-o rulotă pentru a crea un album despre ţara sa natală.
În 1906, un scandal de amploare a şocat societatea burgheză din întreaga Europă. Pornind de la acest incident, regizorul Stefan Ludwig explorează, în Aufstand im Bordell - Frauenhandel um 1900 / Revoltă în bordel (Austria-Germania, 2024), istoria traficului de femei şi a prostituţiei în Europa începutului de secol 20.
Sex in the Soviet Union / Sex în Uniunea Sovietică (Ucraina, 2025, regia Chad Gracia) vorbeşte despre pornografie, prostituţie, avort, viol, homosexualitate şi spionaj sexual în viaţa de zi cu zi a a oamenilor care au trăit vreme de peste 7 decenii de imperiul comunist.
Muzicianul senegalez Alune Wade ne poartă, în Tukki, from Roots to Bayou / Tukki, de la origini la Bayou (Franţa, 2025, regia Vincent Le Gal), trasează legăturile dintre tonalităţile muzicale din vestul Africii, ritmurile groove din Lagos şi jazz-ul pe care îl asociem adesea cu New Orleans şi Louisiana.
Într-o explorare captivantă a Războiului Rece, Dragoş Turea urmăreşte, în Arma Supremă (Moldova, România, 2024), secretele care înconjoară cercetările psihotronice realizate în Uniunea Sovietică în încercarea de a transforma psihicul uman într-o armă.
În cadrul FFIR 2025 vor avea loc peste 50 de proiecţii de film, 19 dezbateri şi prelegeri susţinute de peste 60 de invitaţi, 20 de concerte şi 3 reprezentaţii de teatru susţinute de peste 60 de artişti, 11 evenimente speciale şi o şcoală de vară la care vor participa 30 de studenţi şi liceeni.
Evenimentele FFIR 2025 se vor desfăşura la Râşnov (în Grădina Cetăţii, Cinema Amza Pellea, Biserica Evanghelică, Centrul Schubz, Piaţa Unirii şi în spaţii private), Braşov (la Bastionul Ţesătorilor), Feldioara (în Cetate) şi Codlea (în Biserica Evanghelică). Un eveniment care a devenit tradiţie în Ţara Bârsei.
Ediţia din 2025 a Festivalului va avea loc în perioada 8 – 10 august la Feldioara, 9 august la Codlea, 10 – 14 august la Braşov şi 15 – 24 august la Râşnov.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
