Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) anunţă că, până în 21 martie inclusiv, au fost confirmate 546 de cazuri de infectare cu "variante care determină îngrijorare" ale noului coronavirus, dintre care 542 cu varianta britanică şi câte două cu cea sud-africană şi cea braziliană. Cele mai multe cazuri de infectare cu varianta britanică au fost raportate în Bucureşti - 258. Rata de confirmare a crescut cu 7,5% faţă de analiza anterioară, afirmă specialiştii. Totodată, au fost confirmate 16 decese la persoane confirmate cu varianta britanică. "Circulaţia variantei britanice a SARS-CoV-2 - linia genetică B.1.1.7 a fost demonstrată deja pentru 71,4% din judeţele ţării şi există o probabilitate mare să fi cuprins deja întreg teritoriul României", arată INSP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP a publicat, joi, analiza epidemiologică a 546 de cazuri de COVID-19 confirmate cu noi variante ale SARS-CoV-2.

"În anul 2021 au fost comunicate la CNSCBT 1034 secvenţieri finalizate în săptămânile 53/2020-11/2021, respectiv până la data de 21 martie 2021 inclusiv, dintre care 546 au fost confirmate cu VOC (”variants of concern” – variante care determină îngrijorare): 542 cu varianta britanică (linia genetică B.1.1.7), 2 cu varianta sud-africană (linia genetică B.1.351) şi 2 cu varianta braziliană (linia genetică P.1). Aceasta corespunde unei rate de confirmare de 52,8%", a precizat sursa citată.

Rezultatele secvenţierilor au fost comunicate de 4 laboratoare: INCDMM Cantacuzino, INBI Balş, MedLife şi  Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava (USV).

Conform sursei citate, faţă de analiza anterioară, din 15 martie, rata de confirmare a crescut cu 7,5%.

Cele 542 de cazuri de infectare cu varianta britanică s-au înregistrat în: Argeş (2), municipiul Bucureşti (258), Bihor (11), Brăila (1), Botoşani (5), Braşov (8), Caraş-Severin (4), Cluj (22), Constanţa (9), Covasna (18), Dâmboviţa (10), Dolj (2), Galaţi (6), Giurgiu (3), Gorj (6), Hunedoara (3), Iaşi (16), Ilfov (29), Mureş (3), Neamţ (6), Olt (1), Prahova (3), Sibiu (4), Suceava (22), Teleorman (2), Timiş (72), Tulcea (1), Vâlcea (4), Vrancea (2), Vaslui (3), ”din străinătate” (cazuri de import) (6);

Infectările cu varianta sud-africană au fost din Argeş (1) şi Bucureşti (1), iar cele cu varianta braziliană din Bucureşti (2).

"Faptul că pentru 30 dintre judeţe (71,4%), provenind din toate regiunile ţării, există evidenţe de transmitere a variantei B.1.1.7, denotă o răspândire extinsă. În plus, aşa după cum menţionam şi în analiza anterioară, această distribuţie reflectă mai degrabă solicitările de testare din partea judeţelor şi nu distribuţia reală a cazurilor care este, cu mare probabilitate, mult mai extinsă", au precizat specialiştii.

Cele mai multe cazuri confirmate cu varianta britanică s-au înregistrat la grupa de vârstă 45-54 de ani, iar 87,5%) dintre cazuri au avut vârsta mai mare de 25 de ani.

Totodată, au fost înregistrate trei cazuri cu vârsta sub 1 an, pentru 2 dintre copii fiind menţionată apartanenţa la focare familiale de COVID-19. Pentru al treilea caz nu a fost menţionat nicio legătură epidemiologică.

Potrivit sursei citate, în urma anchetelor epidemiologice, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSP) nu au menţionat nicio legătură epidemiologică identificată pentru 352 de cazuri (65%).

Călătoria în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a fost menţionată pentru numai 5 cazuri (0,9%). Pentru 4 cazuri a fost menţionat istoric de călătorie în alte ţări.

O sută patruzeci şi cinci de cazuri (27%) au avut contact cu caz confirmat cu noua variantă B.1.1.7 şi/sau au fost parte componentă a unor focare familiale sau de colectivitate.

Şase cazuri (1%) au fost încadrate ca infecţii asociate asistenţei medicale (IAAM), locul probabil al transmiterii fiind spitalul.

De la 30 de cazuri (6%) nu au putut fi obţinute informaţii din cauza refuzului, respectiv a imposibilităţii contactării telefonice a persoanei.

"Proporţia cea mai mare fiind a cazurilor la care nu a putut fi identificată nicio legătură epidemiologică, acest fapt denotă circulaţia intensă a variantei B.1.1.7 a SARS-CoV-2 în comunitate", au subliniat reprezentanţii INSP.

Până în prezent, au fost înregistrate 16 decese la cazuri confirmate cu "variante care determină îngrijorare", toate cu varianta britanică, provenind, după ”judeţul de infectare”, din Bucureşti (3), Bihor (1), Constanţa (1), Covasna (1), Dâmboviţa (1), Hunedoara (1), Suceava (3), Timiş (2), Vâlcea (1), Vaslui (1), Vrancea (1).

Un deces a avut loc în ianuarie, cinci în februarie şi 10 în martie.

Şapte decese au fost înregistrate la bărbaţi şi 9 la femei.

Totodată, douăsprezece dintre cazurile decedate (75%) avuseseră condiţii medicale pre-existente, iar pentru alte 4 cazuri acestea nu au fost raportate, însă vârsta de peste 70 de ani la trei dintre ele reprezintă prin ea însăşi un factor de risc pentru severitatea bolii.

Un singur caz din cele decedate fusese vaccinat anti-COVID-19, cu două doze, fiind vorba despre o femeie în vârstă de 88 de ani, având condiţii medicale preexistente multiple, care foarte probabil nu a reuşit să îşi formeze titrul de anticorpi necesar evitării unei forme severe a bolii.

Patruzeci din cele 546 cazuri confirmate cu VOC (7%) fuseseră vaccinate cu una sau două doze de vaccin anti-COVID-19: 36 cu vaccin Comirnaty (Pfizer BioNTech): 13 cu o doză; 23 cu 2 doze şi 4 cu vaccin AstraZeneca: toate cu o doză.

La 21 dintre cele 23 cazuri vaccinate cu 2 doze de vaccin, toate cu Pfizer BioNTech, intervalul între data vaccinării cu doza a doua şi data recoltării probei care a dus la confirmarea cu COVID-19 a cazului a avut o mediană de 30 de zile, o medie de 29, minima de 6, iar maxima de 48 de zile.

"Aşadar, cu excepţia a două cazuri, a existat un interval mai mare de 10 zile necesar pentru dobândirea unei imunităţi post-vaccinale suficiente. Posibile explicaţii sunt apartenenţa la grupa aşa-numiţilor ”non-responders” - persoane care nu răspund la vaccinuri, în general; proporţia de 5% de lipsă de eficacitate a vaccinului; eficacitatea mai mică a vaccinului faţă de varianta B 1.1.7, ipoteză care în acest moment nu este domonstrată ştiinţific", au precizat specialiştii în sănătate publică.

La două cazuri data recoltării probei care a dus la confirmarea cu COVID-19 a precedat data administrării celei de a doua doze de vaccin.

"Circulaţia variantei britanice a SARS-CoV-2 - linia genetică B.1.1.7 a fost demonstrată deja pentru 71,4% din judeţele ţării şi există o probabilitate mare să fi cuprins deja întreg teritoriul României. Sunt necesare eforturi conjugate pentru realizarea testării prin metoda RT-PCR specifică de variantă, urmând ca un set de probe să fie secvenţiate. Este esenţială comunicarea rezultatelor la DSP şi INSP-CNSCBT cât mai curând după finalizarea investigaţiilor de laborator, în vederea realizării rapide a anchetelor epidemiologice şi a instituirii măsurilor necesare faţă de cazuri şi contacţi, având în vedere transmisibilitatea crescută a VOC şi, conform evidenţelor sosite din UK referitoare la varianta B.1.1.7, severitatea mai mare a bolii pe care o generează", au concluzionat specialiştii.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.