Prima unitate pentru bolnavii cu arsuri grave din România şi-a început activitatea, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, după ce personalul medical a fost instruit în Franţa. Salarizarea şi banii alocaţi sănătăţii în Franţa fac diferenţa între cele două sisteme sanitare, nu pregătirea personalului, spun medicii români care s-au instruit la Paris.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Prima echipă, formată din opt persoane, şi-a încheiat pregătirea în Franţa, patru membri au fost instruiţi la Paris şi patru la Bordeaux, a declarat profesorul Ioan Lascăr, şeful primei unităţi moderne de îngrijire a bolnavilor cu arsuri grave.

"Acum avem 12 persoane care se instruiesc la Paris,  Bordeaux şi Lille. Ultima echipă, adică alţi opt, vor fi la Bordeaux şi Lille. Acum, secţia pentru mari arşi este funcţională, are şase paturi, în loc de cinci, câte au fost prevăzute iniţial. Nu avem pacienţi încă. Internarea în această secţie se face aşa cum este în toată lumea, după criterii foarte bine stabilite, trecute într-o listă cu caracter de lege pentru personal", a explicat profesorul Ioan Lascăr.

Evenimente
20 mai - Evenimentul News.ro “Energy Road - Energie la tine acasă”. Parteneri: AS & Partners, FPPG, Delgaz Grid, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Premier Energy, Romgaz
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei

Medicul a mai spus că secţia este folosită doar pentru bolnavii arşi grav, fiind estimate, la nivel naţional, aproximativ 200 de cazuri pe an.

"Când am vorbit despre transferul bolnavilor noştri în străinătate, medicii din Germania ne spuneau: «avem două paturi libere», pentru ca, în final, să nu mai aibă niciunul. Nu folosesc acest departament decât pentru bolnavii cu arsuri grave. Sunt costuri foarte mari cu securitatea marilor arşi", a precizat profesorul Lascăr.

Următoarele unităţi de genul celei care funcţionează la Floreasca ar urma să fie înfiinţate la Iaşi, Târgu Mureş, Cluj şi Craiova, care vor fi spitale regionale, a explicat medicul.

"Aceste spitale noi vor avea inclusă şi o secţie pentru marii arşi. La Timişoara este un spaţiu, în Casa Austria, care ar putea fi amenajat în acest an", a mai spus profesorul Ioan Lascăr. 

El a precizat că de 15 ani aşteaptă ziua în care secţia de la Floreasca să devină funcţională.

"La începutul lui 2015 era gata, dar la sfârşitul anului tot nu avea angajaţi. Au fost patru runde de angajări fără succes. A trebuit să trecem prin accidentul Colectiv ca să se înţeleagă importanţa acestei secţii. În secţiile de mari arşi sunt trataţi 4-6 pacienţi. Ce faci când vin câteva zeci? Este problema pe care şi-o pune orice sistem sanitar din lume. Francezii au spus că nu au pomenit o aşa dramă. Erau pacienţi care nu puteau fi transportaţi din salon în blocul operator, cu atât mai puţin cu avionul în străinătate ", a mai adăugat profesorul Lascăr.

Prima unitate modernă de îngrijire a bolnavilor cu arsuri grave de la Floreasca este doată cu o uzină de aer steril care intră prin plafon şi o cameră pentru oxigenoterapie hiperbară. 

"Acest proiect a demarat în urmă cu 15 ani. Prin amabilitatea şi contribuţia consistentă a Primăriei Sectorului 1, am reuşit într-o anumită etapă să ridicăm o parte din această construcţie. În final, domnul ministru Bănicioiu ne-a ajutat cu fonduri consistente pentru dotarea acestei unităţi la nivelul exigenţei şi standardelor actuale. Unitatea are deasupra o uzină de aer steril, singurul aer care intră în unitate, prin plafon. De asemenea, unitatea are o cameră pentru oxigenoterapie hiperbară, care poate fi utilizată pentru un singur pacient. Pacientul este instalat pe un brancard care culisează şi este introdus într-un modul care seamănă cu unul spaţial. Este închis etanş, iar în interior se realizează o presiune crescută a oxigenului, ceea ce permite oxigenarea ţesuturilor fără a mai fi necesară oxigenarea pe cale sanguină şi respiratorie, adică oxigenul pătrunde în ţesuturi prin tegumente, având o concentraţie şi o presiune mult mai mare. Este una din procedurile terapeutice care ne ajută să scurtăm perioada de vindecare, mai ales în cazul arsurilor cu profunzime mare", a explicat profesorul Lascăr.

Tot în noua unitate există rinichi artificial pentru pacientul dializat, dar şi un aparat de radiologie mobil pentru intervenţii de ortopedie. Niciun echipament din această unitate nu pleacă într-o altă secţie, în schimb medici de diverse specialităţi tratează pacientul ars de suferinţele colaterale în această unitate.

Practic, clinica de chirurgie plastică de la Floreasca a fost extinsă cu această nouă structură sanitară.

"Aveam 40 de paturi, acum avem în plus şase, aveam două săli de operaţie în departament şi una la cronici, acum avem aici una pentru pacientul cu arsură gravă. Avem 3.500 de internări pe an. Această unitate este destinată în exclusivitate arşilor grav, cu peste 50% din suprafaţa corpului cu arsură profundă, estimăm că vor fi probabil câteva zeci pe an", a adăugat şeful clinicii.

Medicii care au fost la instruire în Paris au explicat că infecţiile nosocomiale sunt prezente în toate secţiile de arşi grav din lume. 

"La Paris, au fost cazuri de infecţie cu bacil piocianic şi stafilococ auriu. În Paris secţia lor a fost închisă chiar pentru o perioadă din acest motiv. Trei din cei şase pacienţi arşi aveau infecţie intraspitalicească. În SUA, după 20-25 de ani de utilizare a secţiei de arşi acesta este dărâmată", a explicat medicul Elena Luminiţa Stănculescu, specialist în reanimare.

Ea a subliniat că infecţiile nosocomiale sunt cunoscute în toată lumea.

"Nu sunt mai multe la noi, decât la ei. Pacientul mare ars este cel mai complex, cu riscuri majore, iar costurile pentru tratarea lui, de peste un milion de euro, sunt cele mai mari costuri", a mai spus Stănculescu.

Medicul a precizat că salarizarea şi banii alocaţi sănătăţii pentru tot ceea ce este nevoie în spital fac diferenţa între sistemul sanitar din România şi cel din Franţa.

" Un medic specialist tânăr are, în Franţa, 60.000 de euro pe an, impozabil. Eu am 4200 lei impozabil pe lună adică vreo 700 euro şi sunt  medic primar, cercetător ştiinţific gradul II, cu grad de conferenţiar, doctor în ştiinţe medicale. Sistemul medical din România este mult mai performant decât alte sisteme din lume. Sistemul medical din România nu poate fi scos din context. Profesionalismul celor din România este la nivelul celor din afară", a adăugat dr. Elena Luminiţa Stănculescu.

Medicul a mai spus că mortalitatea nu este mai mare în România decât în Franţa, în cazurile de arsuri grave.

"Gândiţi-vă, de exemplu, să facem alte comparaţii, autostrăzi, liniile ferate, România nu se compară cu Franţa", a adăugat medicul reanimator de la Floreasca.  

Pentru amenajarea Unităţii de Arşi de la Floreasca, Ministerul Sănătăţii a alocat în intervalul 2007-2014 peste patru milioane de euro. Alţi 89.000 de euro au fost primiţi din sponsorizări.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.