Sistemul penitenciar românesc se confruntă cu un deficit major de personal, în condiţiile în care un sfert dintre angajaţi au renunţat la posturi în ultimii doi ani, astfel că există peste 3.000 de posturi vacante. O problemă o reprezintă asigurare asistenţei medicale, atrage atenţia conducerea ANP, pentru că doar jumătate din posturile de medici sunt ocupate.
Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Marian Dobrică, a afirmat, miercuri, cu ocazia prezentării raportului de activitate al instituţiei pe 2017, că asigurarea asistenţei medicale deţinuţilor a ajuns o problemă majoră, în condiţiile în care doar jumătate din posturile de medici sunt ocupate.
”Ne confruntăm cu un deficit major de medici. Atragerea lor în mediul penitenciar se face extrem de greu, iar absolvenţii noştri din facultăţile de profil intră de regulă în perioada de rezidenţiat, la finalul căreia foarte puţini mai aleg să rămână în penitenciare”, a spus Dobrică.
Directorul ANP consideră că se impune regândirea formulei de organizare a asistenţei medicale, o soluţie fiind transferarea cabinetelor la spitalele-penitenciar.
”O posibilă soluţie poate consta în trecerea cabinetelor medicale din unităţile penitenciare în subordinea nemijlocită a spitalelor-penitenciar, implicit personalul medical din unităţile teritoriate se va regăsi în schema de personal a spitalelor penitenciar”, a mai spus Dobrică.
El a dat asigurări că această soluţie ”nu va impacta negativ situaţia socio-profesională şi financiară” a medicilor şi asistenţilor.
Şeful ANP a atras atenţia că ”sistemul penitenciar s-a confruntat cu plecări masive a personalului în ultimii doi ani”, perioadă în care 25 la sută dintre angajaţi au renunţat la posturi.
”Acest aspect a creat o adevărată criză în planul menţinerii unor standarde de calitate profesională în activitate. În prezent, suntem departe de necesităţile reale de personal. Avem peste 3000 de posturi vacante, precum şi un deficit important de experieţă profesională”, a spus Marian Dobrică.
El a adăugat că activitatea în sistem s-a desfăşurat, în 2017, şi ”sub presiunea generată de infrastructura inadecvată”.
”Problema supraaglomerării carcerale, a condiţiilor de cazare necorespunzătoare, a lipsei de personal pregătit şi echipat corespunzător, a miilor de ore de muncă suplimentare înregistrate la nivelul unităţilor penitenciare au generat permanent probleme. Avem un sistem penitenciar învechit, cu unele unităţi construite încă din secolul al XVIII-lea, dar din păcate mai identificăm uneori izolat în rândul nostru şi mentalităţi specifice poate acelui secol”, a declarat şeful ANP.
Dobrică a spus că ANP şi Ministerul Justiţiei s-au angajat într-un amplu proces de identificare şi rezolvare a problemelor.
Se estimează că la finalul anului 2024 deficitul de locuri de cazare în penitenciare va fi eliminat, iar o contribuţie importantă o va avea scăderea numărului de deţinuţi. Numai în ultimii cinci ani, numărul deţinuţilor din România a scăzut cu peste 10.000, respectiv de la 33.500 în 2013, la mai puţini de 23.000 în prezent.
În raportul prezentat de Marian Dobrică se mai arată că, în timp ce evadările din penitenciare au scăzut cu 57 la sută în 2017, faţă de anul anterior, violenţa fizică ori verbală a deţinuţilor la adresa angajaţilor ”a crescut îngrijorător”, la 95 cazuri, faţă de 71 în anul 2016.
”Lipsa cadrului legislativ corespunzător şi a mijloacelor tehnice cu rol de descurajare, cum ar fi supravegherea video, dar şi lipsa de experienţă a angajaţilor noi au condus la acest lucru”, a spus şeful ANP, care a anunţat că anul acesta se vor cumpăra circa 600 de sisteme de supraveghere, care vor acoperi toate penitenciarele din ţară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
