Peste 1.400.000 de români sunt afectaţi de virusurile hepatitice virale B, C sau B plus Delta, iar 10 la sută dintre bolnavii cu hepatită C din Europa sunt români, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 1 pe continent în privinţa numărului de pacienţi cu hepatită C, arată un studiu realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA), prezentat luni în România.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"România ocupă locul 1 în Europa, ca număr total de cazuri de hepatita C, conform datelor de prevalenţă raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, mai exact 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori. În România sunt aproximativ 10 la sută din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă", a declarat, luni, Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), citând un studiu Hep-CORE, realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA).

Debu a mai arătat că, în România, se estimează că aproximativ 800.000 de persoane au hepatită cronică B, iar 600.000 de persoane au hepatită cronică C. Ea a mai spus că este nevoie de programe de screening şi prevenţie, de acces la tratament şi monitorizare.

"Deşi aproximativ 6.000 de pacienţi cu hepatită cronică virală de tip C au beneficiat de tratamentul fără interferon în 2016, accesul în program a fost disponibil doar pentru pacienţii cu ciroză. Accesul la tratament trebuie să fie nediscriminatoriu, indiferent de stadiile de fibroză ale bolii hepatice. În acest an, APAH-RO şi-a propus să aibă discuţii aprofundate cu principalii responsabili în implementarea politicilor din sănătate - Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări, parlamentari, medici, astfel încât să putem agrea asupra unui Plan Strategic privind Hepatitele Virale”, a adăugat preşedintele APAH-RO.

Raportul Hep-CORE, lansat pe 20 decembrie 2016, la Berlin, evidenţiază modul în care ţările membre ELPA (27) urmează recomandările internaţionale privind bunele practici în ceea ce priveşte hepatitele virale - răspunsul naţional, gradul de conştientizare la nivel public, monitorizarea bolii şi colectarea datelor, prevenţie, testare şi diagnostic, evaluare clinică, tratament.

Potrivit studiului, 52 la sută dintre cei intervievaţi la nivel european şi din ţările din bazinul mediteranean au arătat că ţările lor nu au strategii naţionale privind hepatitele virale (B şi C), contrar recomandării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Doar trei dintre aceste ţări au acces, fără restricţii, la tratament de ultimă generaţie. Pentru hepatita C, 17 ţări (63 la sută) nu au un registru naţional pentru virusul hepatitei B, 15 ţări (56 la sută) nu au un registru naţional pentru virusul hepatitei C, iar 10 ţări (37 la sută) nu au spaţii de testare sau screening în afara spitalelor generale.

"România are una dintre cele mai ridicate rate privind numărul celor cu hepatită virală C, însă rata de diagnosticare şi tratament este una dintre cele mai mici. Lipsa programelor de screening şi întârzierea accesului la tratament se traduce printr-o povară financiară la nivelul bugetelor naţionale alocate sănătăţii, din cauza complicaţiilor pe care ajung să le dezvolte pacienţii”, a arătat Homie Razavi, directorul Center for Disease Analysis, LLC (Greater Denver Area).

Conform unui studiu naţional realizat în perioada 2006 - 2008, de o echipă de medici de la Centrul de Hepatologie şi Gastroenterologie al Institutului Clinic Fundeni, în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, prevalenţa infecţiei cu virusul hepatitei C în acea perioadă în ţara noastră era de 3,23 la sută.

Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.

În elaborarea studiului Hep-CORE au fost analizate următoarele ţări: Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Egipt, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Israel, Italia, Macedonia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.