Un studiu care a analizat cât de transparente sunt municipiile din România relevă că topul este condus de Primăria Sectorului 6, urmată de Alexandria, Braşov, Deva, Hunedoara, Piteşti, Alba Iulia, Bacău, Cluj Napoca şi Constanţa. Pe ultimul loc se află Primăria Reşiţa. Asociaţia Funky Citizens, ONG implicat în realizarea studiului, afirmă că România a sacrificat principiul transparenţei sub pretextul pandemiei şi acum al războiului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Asociaţia Funky Citizens anunţă, joi, că au fost publicate rezultatele studiului internaţional ”Open Budget Survey 2021" pentru România. 

”Din păcate, România a sacrificat principiul transparenţei sub pretextul pandemiei şi acum al războiului. De asemenea, înregistrăm scăderi la partea de supervizare a procesului bugetar, deciziile luate pe repede-înainte nelăsând prea mult loc de prea multe analize nici măcar Parlamentului sau altor instituţii cu rol în proces. Aceste două elemente trebuie îmbunătăţite, mai ales acum când ne-am asumat angajamente precum aderarea la OCDE, organism care analizează şi aceste aspecte ale bugetelor publice." spune Elena Calistru, preşedintele Funky Citizens.  

Organizaţia anunţă că au fost lansate şi rezultatele cercetării despre transparenţa bugetelor municipiilor din România, aflată la ediţia a doua. 

”Conform rezultatelor, topul primelor 10 cele mai transparente mari autorităţi locale din ţară este deschis de Primăria Sectorului 6, urmată de Alexandria, Braşov, Deva, Hunedoara, Piteşti, Alba Iulia, Bacău, Cluj Napoca şi Constanţa. Aceste autorităţi au ştiut să respecte cel mai bine criteriile din legislaţia privind finanţele publice locale legate de transparenţa acestui proces, respectiv să facă paşi înspre standarde moderne internaţionale din finanţele publice”, a mai transmis organizaţia.  

Potrivit studiului, la coada clasamentului se află municipiul Reşiţa, precedat de Orăştie, Târgu Secuiesc, Sighetu Marmaţiei, Motru, Lupeni, Gheorgheni, Caransebeş, Beiuş, Tecuci.  

”Anul 2022 a fost un an de aşezare pentru bugetele publice – cel puţin din perspectiva calendarului de aprobare a acestora, cele mai multe dintre municipalităţi au făcut eforturi de a avea bugete noi din primele două luni ale anului. Cu toate însă că bugetele municipalităţilor au fost aprobate ceva mai devreme faţă de 2021, tot suntem departe de calendarul normal şi legal care impune bugete noi pentru un fiscal nou. În acest an, întârzierea a fost de „doar" două luni în cele mai bune dintre cazuri”, a mai transmis organizaţia.  

Funky Citizens este partenerul de cercetare pentru România, alăturându-se celor peste o sută de alte ONG-uri şi instituţii academice din lume care au răspuns la cele 228 de întrebări din studiul derulat de ONG-ul International Budget Partnership în cadrul programului Open Budget Initiative.  

Open Budget Survey este un instrument de cercetare independent, comparativ şi bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autorităţile cheltuie banii publici prin măsurarea a trei indicatori macro, acceptaţi la nivel internaţional:  

  • Transparenţă – în ce măsură are publicul acces la informaţii legate de bugetul de stat;  
  • Participarea publicului – în ce măsură există oportunităţi formale prin care cetăţenii pot lua parte la procesul bugetar;  
  • Supervizare bugetară – care este aportul Parlamentului (legiuitorul) şi al Curţii de Conturi (auditorul) în tot procesul Rezultatele sunt analizate de către experţi independenţi folosind o metodologie obiectivă şi riguroasă. 
  •  

 

 

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.