Un studiu realizat de Conservation Carpathia în Carpaţii Meridionali estimează că densitatea populaţiei de lup în România este de 2.35 lupi/100 kilometri pătraţi mai mică decât cea din Munţii Apenini din Italia sau din Parcul Naţional Yellowstone din Statele Unite ale Americii. Reprezentanţii acestei fundaţii atrag atenţia asupra faptului că, pentru prima dată în România, a fost confirmată prezenţa hibridizării dintre lupi şi câini, un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja în alte ţări ale Europei.
„Densitatea estimată de noi la 2.35 lupi/100 kilometri pătraţi este mai mică decât densitatea din Parcul Naţional Yellowstone din SUA (5 - 9.8 lupi/100 kilometri pătraţi ; Mech & Barber-Meyer, 2015), mai mică decât densitatea din nordul Munţilor Apenini din Italia unde habitatele sunt mai fragmentate (4.7 lupi/100 km2 ; Apollonio et al., 2004). În Peninsula Scandinavă, o zonă cu condiţii climatice diferite unde populaţia de lupi încearcă să îşi revină după un declin genetic de amploare, densitatea lupilor este semnificativ mai mică decât în cazul nostru (0.18 lupi/100 km2 ; Milleret et al., 2021)”; sunt concluziile unui studiu realizat în ultimii trei ani de Conservation Carpathia.
„Studiul a debutat în anul 2017. Timp de trei ierni consecutive am ieşit pe teren şi am colectat probe non-invazive de ADN. Am reuşit să identificăm 47 de lupi şi un hibrid între lup şi câine. Aceşti indivizi au fost grupaţi în şase haite şase familii distincte. Ceea ce este important este că am reuşit să reconstruim arborele genealogic al acestor familii, să le punem pe hartă. Dimensiunea (unei haite – n.r.) variază între trei şi şapte lupi. Interesant este că, de la an la an, am înregistrat o dinamică destul de mare la nivelul indivizilor reproducători, la nivelul masculului ţi femelei alfa, ăsta e un semn de întrebare şi o posibilă ameninţare la adresa acestor haite de lupi şi încercăm să continuăm acest studiu şi în anii următori, să vedem ce se întâmplă acolo”, a declarat coordonatorul proiectului, Ruben Iosif.
În ceea ce priveşte exemplarul hibrid între lup şi câine, a fost confirmată existenţa acestuia, iar cercetătorii îşi propun să înţeleagă cât de mare este amplitudinea acestui fenomen, a precizat acesta. Este pentru prima dată când teste genetice confirmă existenţa unor astfel de exemplare.
Conform studiului, hibridizarea între lupi şi câini este „o ameninţare reală asupra populaţiei de lupi la nivelul Europei, în special în ţările cu peisaje puternic modificate antropic şi cu populaţii de lupi izolate”.
„Hibridizarea poate degrada variabilitatea genetică a lupilor până la extincţia locală a populaţiilor afectate. Astfel de declinuri s-au întâmplat spre exemplu în sudul Spaniei unde o populaţie de lupi a fost atât de izolată şi afectată de hibridizare în ultimele decenii încât a dispărut. Puţine date concrete există cu privire la magnitudinea hibridizării lup-câine în România deşi personalul de teren a semnalat observaţii directe ale unor animale cu caracteristici morfologice atât de lup cât şi de câine. Este necesară studierea acestei probleme în România fiindcă ştim că există multe zone unde câinii hoinari apar în habitatul lupului, mai ales acolo unde spaţiul montan al lupului întâlneşte spaţiul comunităţilor locale de unde provin câinii hoinari”, precizează studiul.
Zsolt Miholcea, ranger faună în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia, a explicat că probele biologice de la animale sunt colectate non-invaziv, cu ajutorul unui kit, fiind recoltate probe de excremente din pădure. De asemenea au fost folosite probe din urină pe zăpadă şi fire de păr pentru a urmări haitele de lupi.
„Avem coduri unice care se scanează în aplicaţia noastră şi astfel avem o trasabilitate pentru aceste probe”, a arătat Miholcea.
„Analizele de laborator au fost realizate la Universitatea Ljubljana din Slovenia şi s-au bazat pe 16 markeri genetici specifici canidelor în cadrul unei analize complexe PCR. Am folosit un marker genetic suplimentar pentru identificarea sexului. În ceea ce priveşte procedura de extragere şi analiză a materialului genetic, am implementat un protocol strict prin care am evitat riscurile de contaminare. Printre măsurile luate amintim: utilizarea a două laboratoare separate pentru manipularea probelor pre-PCR şi PCR cu regim strict de transfer al probelor dintr-un laborator în celălalt; utilizarea roboţilor de pipetare pentru a elimina erorile umane. Pentru a evalua hibridizarea dintre lupi şi câini am colectat probe de salivă de la 21 de câini din zona de proiect în aceeaşi perioadă cu colectarea probelor de lup. Probele de la câini au fost folosite ca probe de referinţă pentru evaluarea purităţii genetice a canidelor eşantionate în sălbăticie”, se arată în datele făcute publice sâmbătă de Conservation Carpathia.
Estimările oficiale arată că populaţia de lupi din România numără aproximativ 3.000 de exemplare, însă la calcularea efectivelor pentru această specie nu s‑au utilizat metode ştiinţifice de monitorizare, mai precizează Conservation Carpathia, afirmând însă că, ”deşi la nivel european România pare să aibă o populaţie viabilă de lupi, Munţii Carpaţi rămân în continuare printre cele mai puţin studiate ecosisteme montane din Europa”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
